A new life

Buna dimineata!

2010-11-16T10:56:00.000+02:00

Cum poti sa ramai normal la cap?

2010-09-24T12:10:00.004+03:00

Ma uitam acum cateva minute la reluarea unei emisiuni a lui Catalin Stefanescu, Garantat 100%, in care invitatul era Nicu Alifantis. Nimic iesit din comun pana aici. Ceea ce m-a uimit pe mine a fost una din ultimele intrebari. Era ceva de genul: "Cum poti sa ramai normal la cap in perioada asta?". M-a pus pe ganduri, iar in momentul in care voi gasi solutia am sa o fac publica. Pentru ca trecem printr-o perioada incredibil de grea, o perioada in care toata lumea protesteaza, isi striga drepturile, cere sa fie lasata sa traiasca in mod decent. Tot ceea ce se intampla e de necrezut. Imi vreau lumea normala inapoi. Nu vreau chestii imposibile, doar o tara in care pot sa traiesc, doar o tara din care sa nu vreau sa plec si sa nu ma mai uit inapoi.
Analizam acum ceva timp fetele oamenilor din jurul meu, oameni care stau in oraselul asta. Am constatat cu stupoare ca toti sunt la fel: gri. Nimeni nu are macar vreo ramasita din vreun zambet pe buze. O singura persoana a iesit in evidenta. Era senina, plina de viata, cu zambetul pe buze, fericita si diferita de ceea ce vazusem eu pana atunci. Surprinzator sau nu, omul acela nu traieste in Romania. In tara lui lucrurile stau mult mai bine decat pe-aici, situatia de acolo nu ii confera nicio stare de tristete sau angoasa. Discrepanta este vizibila intre noi si ei, romani vs straini.
Nu imi mai place chestia asta numita Romania, nu ma mai atrage cu nimic. Din pacate, sunt nevoita sa raman aici pentru inca doi sau trei ani. Dar, in conditiile actuale, ma inscriu pe lista celor care abia asteapta sa isi finalizeze problemele din tara ca sa poata pleca mai tarziu.

Offf... Ce-as vrea sa strig acum: "LA REVEDERE, Romania!"

Sa fiti rabdatori!

De ce iubim femeile?

2010-04-10T22:31:00.009+03:00

"Pentru ca le zambesc tuturor copiilor mici care trec pe langa ele.
Pentru ca merg pe strada drepte, cu capul sus, cu umerii trasi inapoi si nu raspund privirii tale cand le fixezi ca un maniac.

Pentru ca trec cu un curaj neasteptat peste toate servitutiile anatomiei lor delicate.

Pentru ca in pat sunt indraznete si inventive nu din perversitate, ci ca sa-ti arate ca te iubesc.

Pentru ca fac toate treburile sacaitoare si marunte din casa fara sa se laude cu asta si fara sa ceara recunostinta.

Pentru ca nu citesc reviste porno si nu navigheaza pe site-uri porno.

Pentru ca poarta tot felul de zdranganele pe care si le asorteaza la imbracaminte dupa reguli complicate si de neinteles.

Pentru ca isi deseneaza si-si picteaza fetele cu atentia concentrata a unui artist inspirat.

Pentru ca au obsesia pentru subtirime-a lui Giacometti.

Pentru ca se trag din fetite.

Pentru ca joaca sah, whist sau ping-pong fara sa le intereseze cine castiga.

Pentru ca sofeaza prudent in masinile lustruite ca niste bomboane, asteptand sa le admiri cand sunt oprite la stop si treci pe zebra prin fata lor.

Pentru ca au un fel de a rezolva probleme care te scot din minti.
Pentru ca au un fel de a gandi care te scoate din minti.

Pentru ca-ti spun "te iubesc" exact atunci cand te iubesc mai putin, ca un fel de compensatie.

Pentru ca au din cand in cand mici suferinte: o durere reumatica, o durere de cap, o batatura si atunci iti dai seama deodata ca femeile sunt oameni, oameni ca si tine.

Pentru ca scriu fie extrem de delicat, colectionand mici observatii si schitand subtile nuante psihologice fie brutal si scandalogic ca nu cumva sa fie suspectate de literatura feminina.

Pentru ca sunt extraordinare cititoare, pentru ca se scriu trei sferturi din poezia si proza lumii.

Pentru ca termina Cohen.

Pentru ca poarta un razboi total si inexplicabil contra gandacilor de bucatarie.

Pentru ca pana si ceea mai dura bussiness women poarta chiloti cu induiosatoare floricele si dantelute.

Pentru ca in filme nu fac dus niciodata inainte de-a face dragoste, dar numai in filme.

Pentru ca niciodata n-ajungi cu ele la un acord in privinta frumusetii altei femei sau barbat.

Pentru ca iau viata in serios, pentru ca par sa creada cu adevarat in realitate.

Pentru ca le intereseaza cu adevarat cine cu cine s-a mai cuplat dintre vedetele de televiziune.

Pentru ca tin minte numele actritelor si actorilor din filme, chiar ale celor mai obscure.

Pentru nu se gandesc cum sa i-o traga tipului dragut pe care-l vad in troleibuz.

Pentru ca beau porcarii ca Martini Orange, Gin Tonic sau Vanilla Coke.

Pentru ca nu iti pun mana pe fund decat in reclame.

Pentru ca nu le excita ideea de viol decat in mintea barbatilor.

Pentru ca sunt blonde, brune, roscate, dulci, calde, dragalase, pentru ca au de fiecare data orgasm.

Pentru ca daca nu au orgasm nu il mimeaza.

Pentru ca momentul cel mai frumos al zilei e cafeaua de dimineata, cand timp de o ora rontaie biscuiti si pune ziua la cale.

Pentru ca sunt femei, pentru ca nu sunt barbati, nici altceva.

Pentru ca din ele-am iesit si-n ele ne-intoarcem, si mintea noastra se roteste ca o planeta greoaie, mereu si mereu, numai in jurul lor."

MIRCEA CARTARESCU

New Year's Eve

2010-01-02T13:46:00.001+02:00

Cam asa a aratat ziua de 31 Decembrie 2009 pentru mine. :)

Un fel de Craciun

2009-12-25T00:43:00.002+02:00

Mda... A venit Mosu`, a lasat cadourile, si-a luat bagajele si a plecat. Macar a lasat cateva daruri.

Nu e anul in care spiritul Craciunului si-a facut simtita prezenta. Nu e perioada in care pacea, linistea si bucuria isi fac aparitia la fel ca in anii trecuti. Sar peste anul asta, astept anul viitor cand poate va fi mai frumos.

Sarbatori fericite tuturor, sa aveti un Craciun de vis alaturi de cei dragi!

Ruj rosu, glitter si gloss

2009-12-16T21:57:00.009+02:00

Be THE ONE, not anyone.

Sambata seara, singura in camera de camin, e timp destul pentru meditatii mai mult sau mai putin filosofice. In timp ce restul lumii sta linistita acasa, in mijlocul patului in care s-a obisnuit sa doarma, in fata televizorului, asteptand sa inceapa o emisiune oarecare sau un film banal, eu stau in camin. Nimic fun sau interesant de facut, nimeni prin preajma sa pot socializa. Imi aduc aminte de filmele pe care le-am vazut aseara la Miruna sau de saptamana trecuta cand am fost la cinema. In orice caz, plictiseala e prea mare ca sa imi pot gasi ceva de lucru. Asadar mi-am facut. Am inceput sa imi imaginez fel de fel de chestii, povesti, scenarii posibile sau imposibile. Am creat personaje (mai mult fictive), situatii, actiuni pe care ar putea sa le intreprinda. Nu a durat mult toata smecheria si m-am plictisit. Nu sunt in stare sa creez vietile unor oameni sau sa le curm. Nu pot sa le dau de facut teme pentru acasa. Am renuntat... Intre timp plictiseala se agrava. Mai primesc un telefon, port o dicutie decenta, inchid, apoi revin la peisajul de la mine din camera. Uff, nu e bine sa fii de unul singur sambata seara si sa ajungi sa iti inchipui tampenii. Stiu, era mai bine acasa, alaturi de cei dragi sau pe capul prietenilor, prieteni care imi sunt aproape chiar si acum, dupa atat timp, relatii care dureaza in ciuda tuturor urarilor de rau si incercarilor de a face o "lume mai buna, fara mincinosi si ipocriti" (incercari esuate de altfel, viata e roz chiar daca nu multora le convine).

Ador prieteniile care dureaza, imi place mult de tot ceea ce se intampla in jurul meu in perioada asta. Capat mult mai mult curaj si asta ma duce cu gandul la unul dintre cele mai bune filme pe care le-am vazut pana acum: "Ruj rosu pentru zile negre" (Why I Wore Lipstick to My Mastectomy). Comparatia e dusa la extrem, ideea insa e aceeasi. Curaj, tupeu, sustinere din partea celor din jur, dar numai un singur lucru te poate face sa mergi cu incredere mai departe. Pentru Sarah Chalke (personaj interpretat de Geralyne Lucas) a fost rujul rosu. Pentru mine existentiale sunt prietenia si dragostea.

Nu as da viata pe care o am pentru o alta mai buna pentru ca nu gasesti pe strada prieteni adevarati ori bunavointa din partea strainilor.

Prefer un ruj rosu, glitter si gloss pentru ca tot ceea ce ma inconjoara sa capete stralucire.

:)

2009-10-31T17:05:00.002+02:00

I think I'm gonna love this year's Halloween.

Am invatat

2009-09-29T12:00:00.007+03:00

A trecut foarte mult timp de cand am postat ultima data. Din lipsa de timp, chef, inspiratie, din dorinta de a fi linistita, de a admira ce ma inconjoara, poate pentru ca am fost egoista si am vrut sa ma bucur de ceea ce mi se intampla... Nu stiu. Cert e ca mi-e tare bine.

Am gasit zilele astea niste randuri ale lui Octavian Paler care imi plac foarte mult si ma gandeam sa vi le impartasesc si voua. E atat de mult adevar in ceea ce spune... Eu cred ca am invatat deja ceea ce spune el. Voi? Daca aveti putin timp, va rog sa cititi!

"Am invatat ca indiferent cat de mult suferi, Lumea nu se va opri in loc pentru durerea ta…
Am invatat ca nu poti face pe cineva sa te iubeasca, tot ce poti face este sa fii o persoana iubita…
Am învaţat unele lucruri în viaţă pe care vi le împărtăşesc şi vouă! Am învăţat că nu poţi face pe cineva să te iubească. Tot ce poţi face este să fii o persoană iubită. Restul… depinde de ceilalţi. Am învăţat că oricât mi-ar păsa mie, altora s-ar putea să nu le pese. Am învăţat că durează ani să câştigi încrederea şi că doar în câteva secunde poţi să o pierzi. Am învăţat că nu contează CE ai în viaţă, CI PE CINE AI. Am învăţat că te descurci şi ţi-e folosit farmecul circa 15 minute. După accea, însă, ar fi bine să ştii ceva. Am învăţat că nu trebiue să te compari cu ceea ce pot alţii să facă mai bine, ci contează ceea ce poţi să faci tu. Am învăţat că nu contează ce li se întâmplă oamenilor, ci contează ce pot să fac eu pentru a rezolva.
Am învăţat că oricum ai tăia, orice lucru are două feţe. Am învăţat că trebuie să te desparţi de cei dragi cu cuvinte calde; s-ar putea să fie ultima oară când îi vezi.
Am învăţat că poţi continua încă mult timp după ce ai spus că nu mai poţi. Am învăţat că eroi sunt cei care fac ce trebuie, când trebuie, indiferent de consecinţe. Am învăţat că sunt oameni care te iubesc, dar nu ştiu s-o arate. Am învăţat că atunci când sunt supărat am DREPTUL să fiu supărat, dar nu am dreptul să fiu şi rău. Am învăţat că prietenia adevărată continua să existe chiar şi la distanţă. Iar asta este valabil şi pentru iubirea adevarată. Am învăţat că, dacă cineva nu te iubeşte cum ai vrea tu, nu înseamnă că nu te iubeşte din tot sufletul. Am învăţat că indiferent cât de bun iţi este un prieten oricum te va răni din când în când, iar tu trebiue să-l ierţi pentru asta. Am învăţat că nu este întotdeauna de ajuns să fii iertat de alţii ; câteodată trebuie să înveţi să te ierţi pe tine însuţi. Am învăţat că indiferent cât de mult suferi, lumea nu se va opri în loc pentru durerea ta.
Am învăţat că trecutul şi circumstanţele ţi-ar putea influenţa personalitatea, dar că TU eşti responsabil pentru ceea ce devii. Am învăţat că dacă doi oameni se ceartă, nu înseamnă că nu se iubesc. Şi nici faptul că nu se ceartă nu dovedeşte că se iubesc. Am învăţat că uneori trebuie să pui persoana pe primul loc şi nu faptele sale.
Am învăţat că doi oameni pot privi acelaşi lucru şi pot vedea ceva total diferit. Am învăţat că indiferent de consecinţe cei care sunt cinstiţi cu ei înşişi ajung departe în viaţă.
Am învăţat că viaţa îţi poate fi schimbată în câteva ore de către oameni care nici nu te cunosc.
Am învăţat că şi atunci când crezi că nu mai ai nimic de dat, când te strigă un prieten vei putea găsi puterea de a-l ajuta. Am învăţat că scrisul ca şi vorbitul, pot linişti durerile sufleteşti.
Am învăţat că oamenii la care ţii cel mai mult îţi sunt luaţi prea repede…
Am învaţat că este prea greu să-ţi dai seama unde să tragi linie între a fi amabil, a nu răni oamenii şi a-ţi susţine părerile.
Am învăţat să iubesc ca să pot să fiu iubit."

13

2009-07-14T20:03:00.003+03:00

Flowers and butterflies,
Cups of tea and ciphers,
Glasses of wine and limits,
Cherries, strawberries and rice...
Who the hell throws the dice?

Iar...

2009-05-30T19:11:00.002+03:00

Iarasi, din nou, inca o data...

Ma simt obosita, mai obosita ca niciodata. Azi de exemplu, m-am trezit la 12, mi-am baut cafeaua, am savurat vreo trei tigari, am citit si apoi am adormit iarasi. Pana pe la 18. M-am saturat de cearcanele astea (bine ca exista fondul de ten sa nu le vad decat dimineata devreme).

Mi-e dor de omul meu de pe scari, care sa ma priveasca si sa imi analizeze faptele, sa imi spuna ca gresesc sau ca nu e bine ceea ce fac.

Mi-e greu...

Astept

2009-05-20T19:16:00.002+03:00

Mi-e dor sa beau linistita cafeaua de dis-de-dimineata, mi-e dor sa fumez o tigara nestingherita, negrabita de nimeni si de nimic. Mi-e dor sa stau pana tarziu in noapte afara, sa simt racoarea noptilor de vara, sa imi stiu prietenii langa mine.

Mai e putin... Foarte putin!

Astept...

"Ca sa te iubim mai mult..."

2009-05-13T10:44:00.004+03:00

In jurul meu numai tacere... Liniste... Amintiri...

Stiu ca au ramas cuvinte nespuse, stiu ca as vrea mai mult decat oricand sa ascult povestirile alea pe care mi le-ai promis... Acum nu imi ramane decat sa imi inchipui totul...

Am invatat ce inseamna sa fii OM... Stiu... Cuvinte nu am, numai sentimente...

Panza de paianjen

2009-05-07T22:55:00.001+03:00

Nu e vorba numai de cartea Cellei Serghi, dar de la asta a plecat intregul articol.
Ma gandesc involuntar la anumite lucruri care au fost povestite in carte. Poate pentru ca am ramas impresionata. Nu doar de modul de a scrie al autoarei, ci si de intreaga poveste. Este vorba de viata, de dragoste, de mentalitati si concepte, de timpuri trecute si de intamplari de-atunci. Nu am crezut cand toti imi spuneau ca e faina cartea. Imi spuneam ca o sa fie o alta carte, inca una citita si pasibila de critici serioase. Din fericire a fost peste masura asteptarilor. Naratiunea decurge in cel mai placut mod, pe doua planuri ce se contopesc neasteptat de bine, personaje perfect conturate, ce isi dezvaluie caracterele pe parcursul intregii carti. Ma speriasem de titlu, credeam ca nu va avea nicio legatura cu faptele, ca e pus la intamplare. E prima carte a Cellei Serghi care imi cade in mana si ma impresioneaza, dar ma bucur. O panza...
De fapt, intreaga noastra viata este o panza de paianjen in care ne agatam din cand in cand, in care ne incurcam, ne prindem si incercam sa scapam. Si gresim, gresim de fiecare data. Ii invinuim pe cei din jurul nostru, ii tragem la raspundere, ii resposabilizam pentru propria noastra viata. Fiecare nod, fiecare punct de intalnire reprezinta ceva. Brodam pe marginea panzei, ii realizam modelul pe care ni-l dorim, pe care il consideram adecvat. Dar s-ar putea sa ne pierdem in detalii, sa ne poticnim in anumite puncte. Gresim pentru ca prin tot ceea ce facem ne indepartam de esenta, de valori si de adevar. Ne complacem in situatii ridicole si nedemne de noi, ne lamentam, ajungem la un nivel pe care refuzam sa il constientizam. Ne straduim sa ne debarasam, sa uitam ca este propria noastra viata, ca ar trebui sa ne bucuram de ea, sa fim fericiti in fiecare moment al ei. Toate au un motiv, toate intamplarile prin care suntem nevoiti sa trecem, toate situatiile inevitabile. Finalitatea lor poate ca va fi benefica, probabil ca va reusi sa ne lamureasca anumite indoieli, nesiguranta de mai devreme va capata cu totul alte conotatii, va putea fi cu totul altfel interpretata.
Au trecut cateva luni bune de cand stau in Bucuresti si de cand m-am schimbat. Viata mea acum este alta si vad altfel lucrurile. Ma las afectata de anumite lucruri, dar intr-o masura mai mica decat de obicei. Fericire pe toate planurile... Si asa sper sa ramana.
Imi place panza mea de paianjen.

PS: Asta o sa fie o zi de tinut minte. Imi place 7 mai...

Fuck you very much

2009-04-09T22:11:00.006+03:00

Imi place melodia asta mult de tot. E de pe albumul lui Lily Allen, "It's not me, it's you"... Si... cred ca este un mesaj destul de bun pentru toti mitocanii, nemernicii, ipocritii, toti baietii care isi bat joc de fete intr-un fel sau altul, direct sau indirect. E cu directie postul asta! Clar! AICI melodia!

Lily Allen - Fuck you very much

Look inside, look inside your tiny mind

Then look a bit harder'

Cause we're so uninspired, so sick and tired

Of all the hatred you harbor

So you say it's not okay to be gay

Well, I think you're just evil

You're just some racist who can't tie my laces

Your point of view is medieval

Fuck you, fuck you very, very much'

Cause we hate what you do

And we hate your whole crew

So please don't stay in touch

Fuck you, fuck you very, very much'

Cause your words don't translate

And it's getting quite late

So please don't stay in touch

Do you get, do you get a little kick

Out of being small minded?

You want to be like your father

It's approval you're after

Well, that's not how you find it

Do you, do you really enjoy

Living a life that's so hateful?

'Cause there's a hole where your soul should be

You're losing control a bit

And it's really distasteful

Fuck you, fuck you very, very much

'Cause we hate what you do

And we hate your whole crew

So please don't stay in touch

Fuck you, fuck you very, very much

'Cause your words don't translate

And it's getting quite late

So please don't stay in touch

Fuck you, fuck you, fuck you

Fuck you

You say you think we need to go to war

Well, you're already in one

'Cause it's people like you that need to get slew

No one wants your opinion

Fuck you, fuck you very, very much

'Cause we hate what you do

And we hate your whole crew

So please don't stay in touch

Fuck you, fuck you very, very much
'Cause we hate what you do
And we hate your whole crew
So please don't stay in touch

Fuck you, fuck you, fuck you

Poveste

2009-04-02T16:04:00.001+03:00

S-a trezit de dimineata cu fata la cearsaf. Sunase ceasul, dar cine sa il auda?! Oboseala acumulata de-a lungul timpului isi spune cuvantul. Era trista, cosmarurile ii dau iarasi batai de cap. Nu putea spune ca se repeta, dar se trezeste tremurand, plangand, suferind inauntrul sau. Incearca de ceva timp sa gaseasca o explicatie pentru tot ce i se intampla. Fara folos.

Mirosul de menta, emisiunile proaste de la televizor, cafeaua aia care zace pe aragaz de ieri... Asteptase niste prieteni pe la ea, dar n-au venit... Renuntase sa isi mai puna intrebari legate de motivele lor, renuntase sa caute explicatii. E mult mai simplu sa accepti ceea ce se intampla decat sa gasesti rostul tuturor faptelor pe care le vezi sau prin care treci. E mult mai usor sa te conformezi cu anumite chestii decat sa cauti nod in papura. Fara niciun fel de batai de cap... E mai bine asa...

Asteptarea, nesiguranta, sufletul ei, toate dor. Se aseaza pe canapea, analizeaza din nou decorul, vrea sa evadeze. Pune pe repeat melodia ei preferata. Si o asculta la nesfarsit. Vecinii nu s-au saturat oare? Nimic din tot ceea ce face sau spune nu mai are niciun sens.

Asteapta sa apara cineva care sa schimbe totul, sa ii dea motive sa fie fericita, sa zambeasca la fel cum o facea inainte. Nu mai e mult pana mai e foarte putin.

2009-04-02T00:18:00.003+03:00

Stai uneori si te gandesti cine, de ce, cum, pentru ce... Si nu gasesti raspuns. Acum chiar nu mai vreau sa mai aflu nimic. Nu stiu daca asta reprezinta plafonare sau acceptare. Poate ca nici nu ma intereseaza... Sau poate ca da. Poate ca sunt versiunea matura a Mariucai. Sau poate ca nu. Prea multi "poate" si prea putini "deloc", prea multe fapte si prea putine vorbe.

Mardi

2009-03-17T15:54:00.002+02:00

J'aime...

J'adore...

Je te confie tous mes sourirs...

Je te donne mon amour, mes pensees...

La citadelle, les hommes, les sentiments, le courage, l'ambition.

Nous sommes toujours les memes, mais ils changent leur attitude et leur capacite d'evaluer les situations.

Joyeux enfants!

J'aime...

Bisoux!

Articol de 9 Martie

2009-03-09T19:57:00.004+02:00

Nu e un articol de urat "La multi ani" nimanui, desi ar fi cazul, nu e un articol de 8 Martie si nici cu ocazia sarbatoririi celor 40 de mucenici. Este o succesiune simpla de randuri dedicate Laurei Stoica.

Au trecut trei ani de cand a murit, trei ani de cand Dumnezeu se bucura mai mult decat noi de vocea ei incredibila. Pentru ca asta vreau sa cred despre toti oamenii buni care au plecat acolo sus.

Stiu ca se spune despre poporul roman ca isi aduce aminte de marile valori si le pretuieste numai dupa ce au murit. Sincer, cam asa sta treaba. Le inaltam un piedestal dupa ce devin ingeri. Pana atunci preferam sa spunem ca exista, sa ii ascultam din cand in cand si sa ne bucuram.

O ador pe Laura Stoica, ii ador vocea. Fredonez melodiile ei de cand ma stiu. Dar nu pot sa spun ca sunt cel mai mare fan, as fi ipocrita daca as face asta. Sunt doar un om care ii asculta melodiile si acum, caruia i-a placut intotdeauna de ea si care regreta ca a plecat.

Melodia mea preferata este "Asa frumoasa". Imi aduc aminte ca am vazut emisiunea lui Teo atunci. In orice caz, melodia este o dedicatie pentru toate persoanele care iubesc si sunt iubite.

Probabil ca unii ma considera ciudata, dar acest articol il dedic Laurei si vocii ei. Macar atat pot sa fac si eu, doar sunt un muritor de rand.

Seara faina tuturor!

Normalitatea cui?!

2009-03-03T13:07:00.009+02:00

Z: - Tie ti se pare ca suntem o familie de oameni normali?

G: - Normalitatea... Normalitatea e cea pe care ne-o creeam noi, nu cea pe care ne-o impun ceilalti!

[Offtopic: Primavara incepe cu tine - Asta-i pentru toti indragostitii!]

Ce imi pasa mie de ceilalti, de societate? De ce ar conta ce vor ei atata timp cat fericirea mea nu se incadreaza in regulile lor? De ce imi spun mie X si Y ca trebuie sa fac asa sau altfel ca sa imi fie bine cand mie nu imi e?

Nu am reusit niciodata sa zambesc la glumele tuturor, nu am reusit niciodata sa fac ce vor unii sau altii. Nu sunt rebela, poate putin independenta, dar clar sunt realista! Sunt constienta de ce mi se intampla, de ce e in jurul meu, de ce-i bine si ce-i rau.

Stiu cand sunt fericita si care sunt caile prin care sa ajung acolo. Nu pot sa accept sfaturile celorlati sau sa le pun in aplicare de vreme ce mie nu imi aduc nimic bun. M-as minti pe mine, dar si pe cei din jurul meu, iar eu nu fac asta. Asa ca joc dupa regulile mele, astfel stiu ca n-am sa regret. E, in fond si la urma urmei, decizia mea. Ar insemna sa imi para rau de ceva ce la un moment dat am considerat ca e bine, ar insemna ca sa imi contest propriile decizii, sa fiu in contradictie cu mine. N-am sa fac asta, n-am sa accept cu o atat de mare usurinta parerile unora sau altora, n-am sa fiu eu insami un paradox... Sper ca am fost destul de clara.

Ipocrizie, nemernicie, falsitate, ironie... Fac apel la toate astea din cand in cand, dar numai in momentele oportune, cand chiar merita, cand cineva ma provoaca sa fiu asa pentru ca nu-i pur si simplu felul meu de a fi... In schimb voi, fratilor, ar trebui sa mai luati o pauza! Nu am nevoie de false prietenii, nu am nevoie sa imi aduca cineva aminte de prietenii, de trecut, de fericire. Stiu prea bine ce a fost... Dar daca celuilalt nu ii pasa, daca prefera sa spuna prostii, sa ma denigreze in fata celor din jur, sa adopte o atitudine demna de... Pardon, nu-i demna de nimic... Nici macar de mila. Nu mi-e rusine de nimeni, nu am niciun regret in ceea ce ma priveste, dar nu cred ca faptul ca sufar pana si in momentul de fata este foarte normal. Ar fi trebuit sa trec peste. Iata ca nu se poate!

Unora le place sa discute cu altii, nu sa spuna in fata ce se intampla, ce nu le convine, ce-i incorect din punctul lor de vedere. Asta-i lasitate! Faceti apel la tupeu, caci aveti, mult de tot, numai ca nu il folositi cand trebuie!

Poate cineva reuseste sa inteleaga ceva din tot ce am scris! Tare mi-e ca nu o sa se intample. Oricum, ma simt bine ca am scapat de o mica parte din furia asta. Imi cer in schimb scuze ca v-am plictisit pe voi, cititorii mei.

Salutari tuturor!

Articol de 1 Martie

2009-03-01T13:05:00.006+02:00

De ce un vis te poate face sa plangi si sa ajungi sa tremuri din toate incheieturile? De ce toate senzatiile si sentimentele alea sunt atat de reale?

Si ma framant, iar, din nou, inca o data... Pentru ca pot si pentru ca stiu sa fac asta mai bine decat oricine altcineva.

In orice caz, e 1 Martie si se zice ca a venit primavara. I-am urat bun venit cu fetele la un pahar de vorba azi-noapte. O sa fie de bun augur!

O zi cat mai placuta tuturor!

["Primavara, soarele se joaca-n mana ta....."]

Pentru ca stiu sa visez

2009-02-21T17:18:00.005+02:00

Off, nu-mi vine sa cred. Sunt la munte, tin laptopul asta in brate, scriu un articol, iar din toate partile sunt inconjurata de peisajul asta superb. Munti, multi munti, brazi cati vezi cu ochii si zapada cat cuprinde.

Oamenii sunt geniali, sunt incantata peste masura de tot ce-i aici.

M-am linistit, de fapt, sunt linistita de ceva timp, iar eu de asta am nevoie. Liniste sa pot sa am grija de mine si de cei din jurul meu, sa pot gandesc limpede, mai limpede ca niciodata. De-asta trebuie sa tin cont.

Cand cineva conteaza pentru tine, esti fericit. Cand la randul tau contezi si tu pentru aceeasi persoana, e noroc. E norocul pe care il astepti. Asta-i un fel de concluzie pe care am tras-o eu de-a lungul timpului. Sa stii ca o anumita persoana se gandeste la tine inainte sa adoarma, sa astepti sa sune sau sa dea un semn de viata, sa ai sufletul mic pana auzi ca ii e bine, sa te asculte cineva, sa te inteleaga, sa nu tipe sau sa iti reproseze mereu ca ai facut sau n-ai facut ceva, sa fii impacat ca ai cu cine discuta. Cineva sa fie mereu acolo ca sa te tina in brate, ca sa iti spuna ca esti ceea ce vrea, cred ca nu cer prea mult nici eu, nici cei ca mine. Cred ca avem doar bun-simt. Si stim ce vrem.

Nimic nu-i imposibil, nimic nu-i greu, totul trebuie sa fie exact cum visam. Pentru ca stim sa visam, pentru ca putem.

20 si 8 zile

2009-02-17T00:58:00.005+02:00

A mai trecut unul. Inca un an. Cica sunt douazeci la numar. Treaba e ca nu simt ca am 20. Nu cred ca sunt mai inteleapta, mai calculata sau mai sigura pe mine. Nu cred ca m-am schimbat in vreun fel. Sau poate ca da, oricum nu eu sunt cea care ar putea sa isi dea seama.

Am zis ca nu vreau sa primesc nimic de ziua mea. Dar am primit cate si ce nu ma asteptam. Ii ador pe-ai mei, imi ador prietenii si noii prieteni. Toate cadourile au fost peste masura asteptarilor. Va multumesc din suflet pentru tot!

Maine va fi frumos, abia astept sa vina seara, iar weekendul asta o sa fie genial. Detasare de toti si toate, poate si de mine. Oricum, tot va fi altceva decat acasa. Oameni noi, locuri noi, glume noi. Am nevoie de asta. Aveti grija de voi!

Seara faina!

All day long cigarettes

2009-02-08T15:50:00.005+02:00

Tigari de dimineata, de mic dejun si de amiaza.

Tigari cu prietenii, tigari pentru nervi si anti-stres.

Tigari pentru suc, pentru cafea si pentru ness.

Totul e inconjurat intr-un fum dens si plin de mister.

Respiram aer plin de agitatie si tristete. Sau poate de fericire, dar mult prea rar.

Tragem adanc in piept doze imense de nicotina, gudron si monoxid de carbon.

Ne intoxicam si ne place. Constient facem asta. Si nu ne opunem.

Socializam in felul asta, ne imprietenim prin intermediul tigarilor...

Suntem dependenti, dependenti de chestiile astea pe care le aprindem la fiecare 5 minute de plictiseala.

Nu ne place sa ne priveze cineva de viciul asta, de dreptul pe care consideram ca il avem pentru fumat.

Si ne place. Si n-o sa renuntam. Pentru ca nu avem vointa.

"You're the reason why I'm thinking I don't wanna smoke all these cigarettes no more."

Lasa-ma sa-ti arat

2009-02-05T18:13:00.003+02:00

Soarele apare atunci cand fericirea se iveste la orizont.

Am facut o plimbare azi-noapte de mai bine de jumatate de ora. Volumul la maxim si melodia asta pe repeat: Bitza si Loredana. Sunt versuri care ma socheaza de fiecare data, care ma pun pe ganduri, care ma fac sa realizez anumite lucruri ori de cate ori ascult piesa. Singura pe strazi, in trafic numai eu si alti cativa bezmetici care cine stie ce treaba aveau. Nu conta asta. Ploaia se oprise, fericire.

Duminica asta

2009-01-25T14:16:00.005+02:00

GATA! Schimb subiectul. Voiam sa postez ceva, altceva decat ceea ce urmeaza pentru ca sunt intr-o anumita stare. Si nu merita!

Asa ca... Sa radem putin! Tot Mihai Bendeac este de vina pentru cele cu urmeaza.

E o discutie intre sot si sotie pe tema "Ce mananca vulpea". Si sa vedeti ce iese!

Copilul: -Vulpea ce mananca?

Mama: -Pai animale mici, pasari, PESTE…

Si a inceput nebunia!
Tata: -Cum sa manance peste, femeia lu’ Dumnezeu?!

Mama: -Pai de ce sa nu manance?! In Ursu’ pacalit de vulpe nu mananca?!

Tata: -Nu-l mananca! Doar isi bate joc de urs!

Mama: -Dar mananca si pestele!

Tata: -NU-L MANANCA! Si plus de asta e o poveste! Dupa logica ta rezulta ca toti caii mananca jaratec…

Mama: -Vulpea mananca peste!

Tata: -Daca esti asa desteapta, cum il prinde?!

Mama: -Pai nu-l prinde! Mananca doar daca gaseste!

Tata: -Unde? La Carrefour?!?!

Mama: -NU!!! Uite draga… Daca ii dau la gradina zoologica ingrijitorii, mananca!

Tata: -Esti nebuna! Pai mananca si napolitana Joe daca-i dai!!! Scrie taticule acolo in caiet: Vulpea mananca cascaval Delaco, crema Finetti…! Si daca te intreaba invatatoarea de ce, spune-i ca asa vrea ma-ta!

Mama: -Eteeee….exagerezi!

Tata: -Mai.., copilul asta trebuie sa treaca ce mananca animalul in mediul lui natural!

Mama: -Pai vulpea mananca peste si in mediul natural!

Tata: -Divortez!

Bendeac, esti genial! Ai un frate si niste parinti a-ntaia! Nici nu ma mir cu cine semeni! Spor la scris! :D

Impresii de azi

2009-01-21T12:26:00.005+02:00

Simplu, clar si concis.

Am fost pana pe Lipscani, niste treburi de rezolvat, apoi la "MEC" la Unirii, iar in final acasa. Am luat 21 de la Sf. Gheorghe si am ramas putin uimita.

In dreapta mea, pe scaunul de vis-a-vis era o doamna, destul de impunatoare si masiva. Ochelari maini groase, un pix rosu si coli albe. Pareau a fi subiecte de bac la matematica. Uitandu-ma putin mai atent am observat formule si unitati de masura din fizica (intensitatea curentului electric, V). Deci era profesoara de fizica. Nu mai vazusem de ceva timp o persoana care sa corecteze lucrari cu pixul rosu, deci mi-e dor de mama si de pixurile ei, mi-e dor sa vad cum ii chinuie pe copiii aia dandu-le note mici pentru ca nu au invatat, mi-e dor de vraful ala de teste care trebuia corectat de azi pe maine. Si... Ii compatimesc pe cei care dau acum bacul. Daca au nevoie de sustinere, aici sunt. Stiu ce inseamna stresul si agitatia dinainte de perioada aia, stiu ca toata lumea iti sta in cap si vrea sa faci aia, aia si aia, ca viitorul tau depinde de rezultatele pe care le vei avea si da, au dreptate. O parte din viitorul acela este ascuns in spatele a 6 probe si o admitere dificila. Imi aduc aminte de anul trecut si de ce s-a intamplat cu mare drag, bineinteles, cu mici exceptii.

Privirea mi se indrepta in coltul opus.

In fata mea, o batranica ce-si varsa lacrimile si suferea. Nu stiu de ce, nu stiu daca era din cauza cuiva sau era doar trista. As fi vrut sa ii aflu povestea. Cred ca avea aproape de 80 de ani, cu basmaua pe cap, la fel ca batranele de la tara, era imbracata simplu si totusi... Ridurile ei ascundeau o poveste destul de amara. Chinuita si ingandurata a ramas in acel 21, probabil indreptandu-se spre o destinatie care sa ii aduca putina liniste. Sa-si fi pierdut sotul in razboi? Sa fi suferit de o boala grava de inima? Sa ii fie nepotii sau copiii bolnavi? Sau poate si-a pierdut casa si va ajunge la fel ca batranelul acela de la urgente, pe strazi, si va ajunge sa cerseasca.

Sunt atatea intrebari pe care ti le poti pune daca vezi un om fie si pentru 3 minute. Cel putin mie asa mi se intampla.

Am inceput sa imi aduc aminte si sa conturez povesti.

Georgeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee

2009-01-20T13:11:00.005+02:00

Asta este un articol pur si simplu pentru publicitate. Dar nu publicitate pentru orisicine, ci pentru George Hora, v-am mai spus despre el. Dupa ce a castigat Battle of Songs, cum prea bine i-am spus ca o sa se intample, acum are alte ganduri si planuri. Ii place tare mult sa stea in studio, in ultima perioada colaboreaza cu Puya, dar nu a omis faptul ca ar mai putea participa inca o competitie, despre Eurovision este vorba. Super compozitorul a inscris 5 piese pentru preselectie: Loredana Schelaru - Without ya, trei piese interpretate de Alin Nica - Fernando, 24 7 si Don't leave, iar cea de-a cincea este interpretata de el, melodia pe care eu o ador si careia i-am dedicat un articol special - Sa ma iubesti.

Si, vesti bune, in a doua semifinala a intrat melodia lui Alin Nica - Don't leave. Desi, am o vaga banuiala potrivit careia si prin prima semifinala exista o melodie care are putintel amprenta lui.

=))) In urma documentarii aprofundate am gasit asta:

<< Compozitorii si cantaretii inscrisi la Selectia Nationala Eurovision lucreaza la versiunile finale ale melodiilor cu care participa anul acesta in cadrul concursului, pentru a se prezenta la un nivel cat mai inalt. Escvision.eu va prezinta in exclusivitate versiunile de concurs ale melodiilor "Don`t leave", cantata de Alin Nica si "Perdoname", cantata de Juan Xavier. Compozitorul lor, George Hora, ne-a explicat ce fel de modificari au suferit piesele: “Nu sunt modificari majore, sunt alte sound-uri si chitari reale pentru ca ceea ce am trimis noi la preselectie, a fost un simplu demo. La piesa "Perdoname", compusa in colaborare cu solistul ei, Juan Xavier, am modificat putin finalul”. >>

Sunt un mic geniu! :))
In orice caz, bafta multa, baieti!

En avant

2009-01-18T16:45:00.004+02:00

Ok, o facui si pe asta. Varsai vin pe tastatura si bineinteles ca laptopul miroase a bautura acum. Sunt un mic geniu...

Pe de alta parte, maine am primul examen pe bune din viata mea, adica primul examen din prima sesiune. E cam ciudat, mi-e frica, recunosc, dar asta e. Mai am putin de studiat, dar trebuie sa le pun la punct.

Anyway, sunt putin cam agitata, dar o sa treaca si asta, nu? Ca de obicei, sentimentele imi dau batai de cap. Si tot ca mai intotdeauna, nu intereseaza pe nimeni asta, nu? Ma gandeam eu. Am dreptate de fiecare data. Sa imi schimbe cineva parerea, e cam greu. E nevoie de mult prea multe chestii ca sa se ajunga la performanta asta. Desi cineva ar putea. Dar... Mai conteaza?

Never mind. Totu-i bine si asa o sa ramana pentru ca nu vreau sa se intample altceva. Depinde numai de mine ceea ce va urma. Starea mea de spirit nu are de ce sa se schimbe. Sunt linistita, impacata cu toti si toate, ma rog, aproape toate.

Si totusi, vreau sa treaca perioada asta cat mai repede, sa ajung acasa si sa dorm pana ce organismul meu va atinge limita maxima de odihna. Sa ma bucur de patul meu urias si de faptul ca nu ma deranjeaza nimeni, sa dau putin de-o parte chestiile negative si sa fac putina ordine prin ganduri.

Need some help... And a little bit of affection. Am I asking too much? :)

Leapsa - Part Two

2009-01-17T15:12:00.004+02:00

Tot de la Adrian, ca altfel nu se putea. ;))

Cica se numeste 4x4. Adica trebuie postez a 4a fotografie din folderul cu numarul 4. Foarte dragut! Si spre surprinderea mea e tocmai folderul cu fotografiile care ma fac sa zambesc de fiecare data!

Mare 2008 - Saturn - Prima data cand am ajuns la mare dupa destul de multicel timp

Leapsa - Part One

2009-01-16T12:05:00.007+02:00

Primesc cu drag de la Adrian leapsa de zilele trecute potrivit careia ar trebui sa spun 11 lucruri despre mine. Imi place ideea de "11", ca nu mai e 10, ci "11", unul din numerele mele preferate.

Asadar:

1. Am aproape 20 de ani si in ultima perioada am crescut cat altii in 10.

2. Sunt energica si plina de viata, dar cand ma supar, se intampla din fericire foarte rar, nu ma mai scoate nimeni din starea respectiva. Ooops... Ba da, exista si niste exceptii!

3. Imi ador prietenii, tin la ei mult, mult de tot si nu i-as da pentru nimic in lume.

4. Imi place Bucurestiul, agitatia si diversitatea asta din fiecare zi.

5. Copilul din mine isi face simtita prezenta de fiecare data. Imi place sa cred ca intotdeauna va ramane o doza de inocenta, candoare si pofta de joaca. A, si apropo de copilarie... Ciocolata e preferata mea. ;))

6. Ador marea, este locul meu preferat. Ma linisteste, ma calmeaza, ma face sa vad totul dintr-un alt punct de vedere, mult mai calculat.

7. Sunt sociabila si imi place sa descopar lucruri noi. Asa ca, daca s-ar putea sa calatoresc tot timpul si sa vad locuri interesante, ar fi perfect.

8. Mi-e intotdeauna dor de „acasa”, sa simt ca tuturor le-am lipsit, ca sunt mereu binevenita. Si, inca ceva, ca atunci cand conduc si tata este in dreapta, nu mai comenteaza, nu de-alta, dar nu mai are de ce. ;))

9. Sunt incredibila cand ma impiedic, toata lumea este in delir. N-am nevoie de polei sau drum periculos. NU! Drumul perfect uscat si in linie dreapta s-ar putea sa aiba niste mici deficiente pe care numai eu sa le gasesc. Daca mai sunt si scari, atunci e senzatie! Toate astea mi se intampla numai cand sunt inconjurata de oameni, singura parca ma mai descurc. :D

10. Sunt indragostita de iubire si iubesc in felul meu.

11. Sunt fericita si asa vreau sa raman mereu!

Marti 13

2009-01-13T20:24:00.005+02:00

Mai, oameni buni, nu era de ajuns ca ziua de marti e oricum naspa??? Trebuia sa i se mai alature si mult prea norocosul 13?!

Dragii mei, iubitul meu frate e nascut intr-o zi de marti 13 si are noroc cu carul. Eu nu sunt frate'miu.. La mine noroc ar fi sa nu am ghinion ca numai belele se tin de capul meu.

Sa vedeti...

Azi am avut un test, suuuuuper test, m-am dus oleaca varzuca, sper sa fie bine. Ca si cand nu era de ajuns stresul cauzat de profu' de la seminar, ne-am dus si noi, grupa 1013, constiinciosi ca intotdeauna, la ore suplimentare de matematica. Am crezut ca stam in limita bunului simt, ca sesizeaza si profa cata seriozitate e pe capul nostru, mai ales la sfarsit de semestru. N-am rezolvat absolut nimic, n-am primit nici notele de la lucrare, nici temele noastre nu le-a vazut nimeni, asadar ne-am luat teapa.

Plus ca, la cat de ametita sunt, am uitat sa ii aduc Anei caietele. Scuzeeeeee...

Aduceti-mi aminte sa ma feresc de zilele de marti 13, de oamenii care nu au scopuri precise.

A, da... Si inca ceva. Sa ma feresc de mine. I'm a menace!

Later edit: Rugati-i pe cei de la RATB sa nu mai iasa la dat amenzi in zilele de care am vorbit, nu de-alta, dar ramane Nica sarac. ;) Hai... Mai e altcineva ghinionist azi??

Helppp...

2009-01-12T12:45:00.009+02:00

Dragii mei, vreau si eu o explicatie!

Va rooog! Ca eu nu pot sa gasesc nici macar o bucatica...
De ce nu am somn noaptea? De ce ma uit din ora in ora la ceas in speranta ca o sa se faca in sfarsit timpul sa ma trezesc? Si atunci cand trebuie sa imi fac curaj sa ma dau jos din pat mi se face dor de leneveala si pot sa dorm in sfarsit? Si asta mi se intampla de fiecare data cand dimineata am lucruri de rezolvat.

Sunt un fenomen. Si treaba e ca nu ma mai recunosc. Inainte dormeam 24/7, iar noaptea era momentul preferat pentru dormit. Dar acum?! Acum as dormi ziua si noaptea as face treaba din timpul zilei...

Off... Greu e sa fii mare, sa cresti si sa vezi cum a trecut timpul pe langa tine, ce frumos era odata si cat de dificil e acum.

Destul cu atatea jale, vine sesiunea!

V-am lasat pentru moment! Ma duc sa rezolv niste probleme!

O zi cat mai placuta!

Later edit: O solutie ati putea sa imi oferiti? Chiar am neaparata nevoie. Mersi frumos!

De-acord cu Bendeac?

2009-01-10T21:19:00.004+02:00

Bendeac zice pe blogul lui asa:

TOP 10 LUCRURI PE CARE O FEMEIE LE POATE SPUNE IUBITULUI CA SA FIE SIGURA CA O PARASESTE
1.”Ce frumos ar fi sexul cu tine daca n-as sta cu grija sa simulez la timp orgasmul…”
2.”Pacat ca nu sunt lesbiana.Poate atunci as fi placut-o pe maica-ta…”
3.”Ce fericita am fost cand te-am vazut prima oara dezbracat! Dupa atatea scule mari, tu esti o vacanta binemeritata…”
4.”Iubituleeee! Ti-am facut telina cu maioneza! Pricepi aluzia?”
5.”AIA e periuta ta?!?!?! De 2 luni spal WC-ul cu ea!!!”
6.”Vreau o nunta simpla. Ceva intim. Maxim 300 de invitati…”
7.”Nu trebuie sa te simti prost ca eu castig mai mult ca tine iubitule. Uite,ia 50 de mii fugi si incalzeste-mi si mie masina…”
8.”Iubire, m-ai inselat vreodata?! Te rog eu spune da ca sa fim chit!”
9.”Ahhh! Daaaa! Ohhhh! Daaaa! Asa! Da! Da-mi-o tare!!! Ohhhh! Geluuuuu! Pardon… Sorin….”
10.”Te-am inselat cu…” (si ii spuneti un nume de vedeta. Atentie! Ca sa fiti sigura ca va crede nu alegeti urmatoarele nume: Traistariu, Botezatu, Solcanu.)

Are dreptate, baieti???? :))))

Un fel de pledoarie pentru azi si viitor

2009-01-08T15:48:00.002+02:00

Dezamagitor, trist, neasteptat, suparator, enervant, uimitor, determinant pentru ceea ce va urma.

Cateva cuvinte pentru a descrie ziua de azi.

Nu am chef de comentarii inutile si fara rost. Rezumatul e de ajuns. Mai multe batai de cap nici ca vreau sa am, desi, din cate se pare, as cam avea parte de ele. Se schimba situatia. Clar.

Trecand la alt subiect mult mai dragut, in Bucuresti ninge, parca cerne buna faina. Treaba e ca la buna acasa nu aveam parte de blocaje in trafic sau ciocniri. Sunt curioasa anul asta cat va rezista mult iubita noastra capitala pana sa se declanseze scenariul de cosmar. Anul trecut a nins si nametii de zapada au salasluit pana in martie pe trotuare. Anul asta poate scapam de povesti si o sa fie o iarna pasnica. Nu de-alta, dar nimeni din cei care ar trebui sa se ocupe de bunul mers al lucrurilor nu face asta. Comoditatea, lenea, plictisul, dezinteresul sunt motivele cele mai probabile pentru lipsa de preocupare.

Daca primarul sau subalternii lui nu tin cu locuitorii Bucurestiului, poate o face Doamne-Doamne.

Un fel de pledoarie pentru ziua de azi si pentru viitor.

Inceput de 2009

2009-01-04T15:03:00.003+02:00

Gata! S-a dus si decembrie, s-a dus si vacanta de iarna, au trecut toate clipele pe care le-am petrecut alaturi de cei dragi. Familie si prieteni de suflet.

Dupa un Craciun linistit, cadouri si fericire deplina, au urmat cumparaturile pentru noaptea de Revelion facute in Metro la 1 a.m. cu gasca, distractie garantata. Ziua a 31a a lunii decembrie a fost foarte speciala. Am avut parte de agitatie, discutii, prieteni, dragoste, bucurie. Sunt fericita acum. Si stiu si de ce. Multe lucruri s-au clarificat, 2009 a venit exact asa cum trebuia, sper sa fie totul bine de acum incolo... Imi iubesc prietenii, iubesc oamenii care imi sunt aproape, iubesc chestia asta care se numeste viata, ce sa mai, iubesc totul...

Acum am revenit in Bucuresti. Viata o sa isi reia cursul normal, de la capat si inca o data, cu voce tare, bucurie incorigibila si multa speranta ca tot ce va urma va fi bine. Trebuie sa scap insa de cosmarurile care imi dau batai de cap de cateva nopti incoace. Chiar am nevoie de putin ajutor si niste sfaturi. Se ofera cineva?

Si totusi...

Bine ai venit 2009, te-am asteptat cu bratele deschise, acum insa vreau sa te ridici la nivelul asteptarilor mele.

Sper, cred, vreau!

A trecut iar Craciunul

2008-12-27T14:02:00.002+02:00

Ma simt bine, tare bine as putea spune.

Sunt din nou acasa, in apartamentul pe care il iubesc, in patul meu.

Si sunt foarte fericita. Nu stiu daca e intamplatoare sau pur si simplu ocazionala fericirea asta. Cert e ca mi-e atat de bine incat as putea locui pe un norisor, sus acolo. Si as vrea sa persiste starea pe care o am acum mai mult timp. Stiu ca se poate, dar nu-s numai eu in calcule.

Sunt fascinata de zambete si de imbratisari, de vorbe si gesturi mai mult decat oricand altcandva. Euforia asta imi e benefica, pe bune.

A trecut Craciunul si a fost frumos. Prietenii, familia, toti oamenii din jurul meu au facut sa fie perioada asta atat de speciala. Si le sunt recunoscatoare. Va multumesc frumos!

Stii totul

2008-12-24T02:41:00.002+02:00

Mereu ai avut curaj sa mergi mai departe. Si asta o sa se intample mereu. Pentru ca esti tu, pentru ca de la tine am invatat sa fac asta sau poate mi se pare. Poate asa sunt eu, mai puternica, sau curajoasa. Nu stiu, nu imi dau seama. Dar cert e ca nu uit nimic pentru ca nu am cum. Pur si simplu am parte de niste amintiri, frumoase sau mai putin frumoase, nu conteaza, totul face parte din viata, e viata ta, e viata noastra si de-asta se numeste asa.
Stii ce trebuie facut, stiu si eu.
Stim deci.

Inca-i timp

2008-12-21T02:06:00.004+02:00

As vrea...

As vrea sa imi ramana parfumul tau pe piele.

Si sa ii simt aroma de fiecare data cand mi se face dor de tine.

Pentru ca mai apoi sa ma enervez ca a disparut si sa te vreau din nou langa mine.

Si cred ca sunt nervoasa acum.

Si sunt sigura ca as vrea sa fii aici.

Dar tu precis dormi.

Dormi linistit.

Si visezi.

Da, visezi frumos, asa cum numai tu stii sa o faci.

Ai sa te trezesti peste cateva ore, e clar.

Dar parfumul tau nu va fi pe pielea mea, ci pe a ta.

Iar tu... Tu te vei gandi la mii de lucruri.

Pe cand eu...

Eu inca voi mai visa.

Doar asta stiu sa fac cel mai bine, nu?

Sa visez cu ochii deschisi si sa ma izbesc de realitate apoi.

Somn usor sa ai.

Ela Ela Ela e e e

2008-12-18T17:50:00.004+02:00

Da, da, da... E varianta prescurtata a hitului Rihannei. Ca doar asta ma intereseaza, de vreme ce contine numele scumpei mele colege care mi-a inveselit ziua.

Stiti probabil, unii din voi, ca de sarbatori unele gasti/clase/grupe isi fac daruri de Craciun. Tragi la sorti si faci un cadou persoanei extrase. La randul tau, ai sa primesti ceva daca ai fost cuminte, daca nu... Imi pare rau, vorbeste cu Mosu` si data viitoare poate ai noroc, cuMinte sa fii..

Bineinteles ca si 1013 se numara printre cei care au facut chestia asta. Am luat un cadou pentru Pufooooviiiii si am primit un dar de la ELA, ca doar despre ea este vorba in articolul asta. M-am bucurat mai rau ca un copil mic. Care-i motivul fericirii mele debordante? O chestie traznita pentru fotografii si, bucuria mea, o pereche de cercei absolut geniali! Sunt indragostita pana peste cap de ce am primit! Nu puteti sa va imaginati o pustoaica de 20 de ani sarind in sus de fericire, tipand, multumind, alergand, imbratisand si pupand pe toata lumea.

Acum am o amintire de la facultate, am in sfarsit o particica din 1013 cu mine!

Multumesc frumos, ELA! M-ai facut extrem de fericita! Te imbratisez cu mare drag!

["Bucuria vine din lucruri marunte!"]

Mii de draci!

2008-12-17T17:51:00.002+02:00

Bineinteles ca ma agit degeaba, bineinteles ca sunt plina de energie si nu pot sa fac nimic constructiv. Am un test maine... Si ce daca? Nu-s in stare sa ma concentrez. Parca sunt un omulet de zapada prins intr-un glob de sticla si zdruncinat la fiecare doua secunde de catre un copil care nu are stare.

Offf... De-as putea face ceva bun, bine si sa-i stea! Dar nu, nu se poate, ca am o tona de idei si mii de alte ganduri care zboara te miri pe unde, numai unde vreau eu sa stea nu se poate.

Mii de draci!

Dorinte - Amintiri (15.10.2007)

2008-12-08T13:12:00.003+02:00

Nu am nevoie de prea multe cuvinte... Poate doar sa imi reaminteasca anumite lucruri sau sa imi intareasca unele convingeri. Am nevoie de gesturi, de priviri, de imbratisari calde, de sinceritate in primul rand! Sunt satula de minciuna, de lucruri ascunse. Prefer adevarul crud unei inselatorii, prefer sa sufar decat sa mor interior incet si sigur.
Un zambet vreau. Vreau sa rad si sa ma bucur de viata aceasta ce se scurge vizibil. De ce? Pentru ca sunt prea putine clipe de fericire deplina, pentru ca tot ce e frumos poate sa dispara intr-o fractiune de secunda. Peste ani si ani voi ramane cu amintirile si de ce acestea sa nu fie frumoase? De ce sa regret? De ce sa imi para rau pentru ce nu am facut? Incep sa ma maturizez. Sau cel putin asa cred. Incep sa vad ca nu e totul chiar atat de roz pe cat am crezut. Griul predomina. Accente de rosu, albastru, galben incearca sa inveseleasca atmosfera. Si de ficare data reusesc.
Un sarut albastru are intotdeauna efect, o imbratisare rosie ma aprinde, un zambet galben imi da speranta. Numai asa pot continua, numai asa ma pot gandi ca nu este chiar atat de greu sa merg mai departe.
Daca cerul imi va veghea fiecare pas, voi indrazni...

without any meaning

2008-12-03T17:55:00.003+02:00

da. e clar. pot sa vorbesc prostii si sa le mai si cred.

grav e ca imi dau seama de ele si nu pot sa renunt.

vorba Anei, ca mare dreptate are, nasol moment mi-am ales.

de fapt, tot ce fac, se intampla numai cand nu trebuie.

si stiu asta.

printre formule, demonstratii si propozitii incerc sa gasesc ceva de care pot sa ma prind, iar apoi sa raman acolo.

nu mai inteleg. nu ma mai inteleg. ar trebui sa imi scrie cineva sau sa imi deseneze ce se intampla in jurul meu, ce e mai important, ce trebuie sa fac, dar mai ales ce NU trebuie sa fac.

am pierdut cateva batalii, dar mai e un razboi de dus la bun sfarsit. pe-asta trebuie sa il castig neaparat.

rabdare am, ca asta stiu sa fac dintotdeauna, sa fiu rabdatoare. cu toti si toate.

trece un val, cam mare ce-i drept, dar eu sunt taifunul.

asta e cheia.

pentru moment.

spor.

Constatari

2008-11-26T17:30:00.005+02:00

„Ce-mi place mai mult este sa nu fac Nimic.
Pot sa petrec enorm de mult timp facand Nimic, fara sa obosesc.
Cel mai bun moment de a face Nimic este atunci cand umanoizii se straduiesc sa faca Totul, iar tu poti sa stai confortabil si sa ii privesti.”

Astea-s gandurile unui pisoi. Am citit intr-o carte. Ce e cel mai dragut este ca ma regasesc in ele. Mare parte din timp. ;))

Sa ma iubesti - Partea a doua

2008-11-25T22:27:00.004+02:00

Si pentru ca am promis ca in postul acesta am sa dau raspunsul la intrebarea pe care o pusesem, cea referitoare la tipul simpatic din fotografii, am sa spun acum cine-i el.

Pai, locuieste in Timisoara.

Are 23 de ani.

Este compozitor si producator muzical.

A compus pentru Sistem (Soare, Never), dar nu este singura trupa cu care a colaborat.

Acum participa la Battle of Songs cu trei melodii, doua cantate de Alex Nica, iar cea care imi place mie cel mai mult o canta chiar el.

Si... V-am vorbit despre ea zilele trecute, v-aduceti aminte?

Asadar, fara prea multe cuvinte, GEORGE HORA...

O sa mai auziti de el, nu va ingrijorati, stiu precis asta! ;)

Ghici ghicitoarea mea

2008-11-24T19:41:00.004+02:00

It's a bird, it's a plane, it's.......

Hey, deci cine-i personajul?
Aveti macar idee o vaga idee?
Oricum ar fi... As vrea un raspuns la intrebarea mea.

Daca nu, ramane de vazut post'ul viitor...

Sa ma iubesti

2008-11-19T12:31:00.003+02:00

"Parca te-as cunoaste de o viata, poate doua,
Si abia astept sa vina celelalte noua,
Si parca mana ta imi umbla iar in par aiurea,
Si parca parul meu nu stie ca nu-i mana ta,
E vantul, e gandul meu.

Am sa intreb ploaia unde esti acum,
Daca te uda si pe tine,
Am sa incerc, dar nu stiu cum sa-i spun
Ca ai nevoie de mine
Sa ma iubesti, sa ma iubesti, sa ma iubesti.

Aseara am adormit cu tricoul tau langa mine,
Am inchis ochii si puteam sa jur ca e pe tine,
Ca esti aici, ca esti aici,
In inima mea,
Nu e bine…. Ce-ai facut…

Am sa intreb ploaia unde esti acum,
Daca te uda si pe tine,
Am sa incerc, dar nu stiu cum sa-i spun
Ca ai nevoie de mine
Sa ma iubesti, sa ma iubesti, sa ma iubesti.

Am sa intreb ploaia unde esti acum,
Daca te uda si pe tine,
Am sa incerc, dar nu stiu cum sa-i spun
Ca ai nevoie de mine
Sa ma iubesti, sa ma iubesti, sa ma iubesti.

Parca te-as cunoaste de o viata, poate doua…"
.
.
.
Pentru ca mi-a placut melodia atat de mult incat deja e pe repeat, desi nu au trecut nici macar 12 ore de cand am ascultat-o pentru prima data. Nu auzisem de George Hora, chiar daca a compus destule melodii pentru cei de la Sistem. Acum si-a facut curaj si s-a apucat de cantat. Prima tentativa se numeste "Sa ma iubesti" si o gasiti aici daca vreti sa o ascultati.

Acasa

2008-11-10T20:24:00.004+02:00

Pentru ca asa este acum acasa:

Si e bine... Si frumos... Si cald...
Si e toata lumea acolo. Bine, o parte din lumea mea...
Stii ca am sa ma intorc, nu?
Ma bucur...

Idei de dup-amiaza

2008-11-03T13:30:00.003+02:00

O ador...

Am fragmentat-o in bucatele atat de mici incat nu e nevoie decat de o inghititura ca sa o savurezi. Mai devreme am analizat-o pentru cateva minute bune. Linii, colturi, structuri nu neaparat neobisnuite, dar care in momentul asta mi se par bizare. Prost moment! I-am analizat forma caci ma fascina odata geometria in spatiu. Si poate pentru ca am simtit nevoia sa imi consum energia asta oarecum negativa de care dau dovada zilele astea intr-un fel pasnic si fara sa lase urme, nici asupra mea, nici asupra celorlalti. Am pus cap la cat toate detaliile marunte pe care le-am vazut. Apoi am trecut la privirea de ansamblu. I-am analizat petele. Caci are. Da, are pete. Asa e ea. Se spune ca e fericita. Dar cum? Din ce punct de vedere? Daca stau bine sa ma gandesc, nu poate sa vorbeasca. Are habar de cuvintele pe care le folosim, stie ce reprezinta fiecare, dar nu poate grai. Ne studiaza pe toti si pe fiecare in parte. Te-a observat chiar si pe tine deunazi la metrou. Erai preocupat cu un ziar banal. Da, citeai ultimele stiri mondene, mai degraba titlurile, oricum nu ramai cu nimic dupa ce termini. Si ai trecut pe langa. Simplu si fara niciun fel de angajament. Aveai gandurile tale care te macinau. Probleme, angajamente, promisiuni pe care trebuia sa le duci la bun sfarsit. Te intrebai cand ai sa faci asta, timpul se scurgea mult prea repede si, ca de obicei, in defavoarea ta. Iti place enorm zicala aia, "Ce poti face azi, nu lasa pe maine, lasa pe poimaine, poate se rezolva". Asa ai facut si acum si uite ca ai dat de belele mai mari. Incerci sa cauti solutii de unul singur acum si simti ca ai avea nevoie de putin ajutor din partea cuiva. Dar nu gasesti persoana. Te gandesti la toate cunostintele, prietenii, amicii, presupusii tovarasi. In rastimpul asta iti continui drumul, trecand, fara sa ai habar, pe langa ea. Bineinteles, se pare ca nu prea te grabesti. Pari calm si linistit. Surprinzator totusi. Mereu esti agitat si atent la tot ce e prin preajma. Mai e ceva. Nu ai sa spui vreodata ce te macina pentru ca te crezi puternic si in stare de orice. Vrei sa disimulezi toate sentimentele care te incearca si ai impresia ca poti. Dar ea stie ce gandesti, ce simti, ce vrei sa faci. Esti nehotarat si scump la vorbe uneori. Stii cum sa tachinezi si iti place sa faci asta. Iei fiecare particica a gandurilor si o intorci pe toate partile. Nimic nu ti se pare simetric. Numai antinormale, grafice ciudate, intersectii de functii care nu iti spun nimic. Le scazi, le aduni, le imparti si iti da cu rest. Cum pot da operatiile gandurilor rest? Nu reusesti sa gasesti explicatia, cu atat mai putin nu reusesti sa interpretezi rezultatul. Stii ca ar trebui sa fie simplu, teoretic. Practic, ai vrea sa reusesti. Ea isi continua analiza. Petele alea ale ei sunt tot acolo. Se vor intreba la un moment dat ce cauta. Acum sunt fericite. Si ea la fel. Cel putin asa spun unii. Eu am sa aflu adevarul meu. Candva.

Nu a mai ramas nicio bucatica. Totul poate incepe acum cu "A fost odata...". Sfarsitul, nu, sfarsitul nu-i aici. Abia am inceput povestea...

O ador.

Life through angel's eyes

2008-11-01T16:03:00.004+02:00

Totul era urias odata. Atunci cand eram copil. Acum a disparut.

Offf...

Numai din cauza ta, Madalina! Numai tu esti vinovata pentru tot!

Nu... Nu e nimic rau, ba dimpotriva.

Mi-am adus aminte de copilarie si de cat de frumos a fost totul.

Cause I saw Life through angel's eyes. Azi...

O data, de doua ori, de trei, la nesfarsit.

M-as uita neincetat la privirile copiilor, m-am scufundat in amintirile care mi-au fost rascolite. Pentru ca ador inocenta, pentru ca ador cuvintele copiilor, pentru ca pot sa ma vrajeasca prin simplele gesturi.

Multumesc frumos.

Din nou toamna

2008-10-28T16:50:00.004+02:00

Ma gandeam sa mai scriu ceva pe blog, sa gasesc o idee careia sa ii dau curs, sa pot insira sute de cuvinte fara rost intr-un articol pe care probabil il voi citi peste catva timp, gandindu-ma ce-a fost in capul meu atunci, ce am vrut sa spun si ce a iesit din toata ideea.

Nicio chestie practica, niciun lucru interesant, numai aberatii scrise intr-un moment in care lipsa de ocupatie e crunta, iar dorinta de a mai enerva cateva persoane este din ce in ce mai mare. Partea proasta este ca nu le gasesc in apropierea mea, asa ca imi manifest frustrarile sau ideile ascunse prin intermediul bloguletzului astuia care ma suporta de fiecare data, fara sa imi faca vreo observatie sau sa ma mustre strasnic.

E toamna si multe lume se plange ca e trista. Chestia e ca nu inteleg de ce. Nu au mai fost si alte perioade de 3 luni in anii precedenti care sa poarte numele anotimpului toamna? Nu se intamplau aceleasi chestii? Cadeau frunzele din pomi si inainte, nu e prima data. Culorile le-ati mai vazut. Plimbari prin parc ati mai facut. Si pentru ce va plangeti? Frig, ger, vreme de dormit sau de facut copii, fiecare cu preferintele sale... Da, asa e, dar ati mai experimentat senzatiile. Ploaia? Ploua mai mereu, nu conteaza anotimpul.

De ce se plange lumea atunci? Sa fie oare incapabili de adaptare? Incapabili de a trece peste anumite perioade cu zambetul pe buze si optimism molipsitor?

Hei... Reveniti-va!

Lupta

2008-10-22T13:56:00.003+03:00

Cat curaj iti trebuie ca sa lupti cu boala, cu suferinta, cu tot ce tine de sanatatea ta care nu poate fi pusa la punct? Ce sa faci atunci cand nimeni nu iti poate spune ce ai? Nu stii ce medicamente sa iei pentru ca nu ai voie... Nu iti gaseste nimeni diagnosticul. De ce nu pot medicii astia sa spuna care este cauza, cum se trateaza. Atata aparatura, atatea medicamente de ultima generatie, straine, care costa milioane si nu te ajuta absolut deloc. Cum sa le fie teama cadrelor medicale de ceea ce s-ar putea intampla? De ce nu pot sa spuna nimic? Numai ca nu au vazut niciodata asa ceva, ca esti un caz rar, ca nu stiu ce sa iti faca si ce sa iti mai recomande, ca nu e sigur ca analizele pe care le vei face in strainatate le vor spune ce se intampla. De ce?

Te lupti pur si simplu cu organismul tau care nu te asculta asa cum o facea odata, care nu mai vrea sa te lase in pace, sa traiesti linistit si sa te bucuri de fiecare zi. Cum sa mergi mai departe cand nu poti nici macar sa respiri?

Medici peste medici, analize fara numar, intepaturi, spitale, asistente.

Iar eu nu pot sa fac nimic... Poate doar vorbe si incurajari. Sper, de fapt stiu precis, ca totul va fi bine. Trebuie sa fie bine.

Sunt alaturi de tine, scumpa mea...

Azi

2008-10-13T14:20:00.003+03:00

13.10

Stiu ca esti acolo sus, bunule... Stiu ca vei fi mereu... Si nu ma indoiesc de asta...

Am ramas mai saraca... Am pierdut un om drag, poate printre cei mai dragi... N-am sa uit nicio clipa din cele petrecute impreuna. Stiu ca datorita tie am invatat sa citesc si sa ii uimesc pe ai mei. M-ai ascultat de fiecare data, ai fost cel mai darnic dintre toti bunicii de pe lumea asta. Stiai cum sa ma tii de mana, ma simteam capabila sa ma lupt cu toti numai pentru ca erai acolo si imi spuneai ca am dreptate...

Dar boala te-a rapus... Si nu am avut cum sa te ajut...

Imi pare rau...

De azi am ramas mai singura...

fara rost

2008-10-11T21:28:00.006+03:00

acest post nu are niciun sens. este pur si simplu o izbucnire a gandurilor mele.

am aflat ca aseara i-a fost rau, ca era sa plece, ca toti din familie il viziteaza acum pentru ca le e frica de faptul ca a doua zi ar putea sa nu mai fie. iar eu sunt aici si nu pot sa il ajut. nici nu am cum. boala lui ma invinge. m-a invins de fapt de la inceput, nu mi-a dat nicio sansa. si nici nu o va face-o vreodata.

simt ca sunt mai neputincioasa ca niciodata. dar asta este...

Buna dimineata!

2008-10-11T16:01:00.003+03:00

"Ieri sau azi sau poate maine... Niciodata nu se stie cand. "

Aproape in fiecare dimineata imi iau ziarul de la metrou si primul lucru pe care il fac este sa citesc horoscopul, iar mai apoi rasfoiesc fiecare pagina. Este o chestie involuntara, negandita, nedorita. Nu sunt superstitioasa, nu cred neaparat in horoscop, dar de cele mai multe ori ma surprind zambind, chiar razand pentru ca imi place ceea ce e scris. Imi dau seama ca e un fel de minciuna inofensiva, creatie a unui om care vrea sa aiba un salariu bunicel, dornic sa dea sperante celoc care ii citesc randurile. Si m-a gasit si pe mine printre sutele de mii de oameni care trec in fiecare dimineata pe la metrou si iau cate un ziar, il citesc, isi fac iluzii, se amuza, apoi merg mai departe, caci au treaba. Facultate, job sau pur si simplu o plimbare matinala.

Enjoy your weekend!

Sambata

2008-09-27T01:22:00.003+03:00

Inca putin si am plecat... Nu mai sunt nici 24 de ore si am zbughit-o. Ma asteapta facultatea si garsoniera pe care o ador!

As fi ipocrita daca as spune ca nu e un nou inceput sau ca e la fel ca orice alta chestie pe care o fac in fiecare zi. Nu... Dimpotriva. Sunt mult mai multe implicatii. Dar, cum zice lumea, este vorba de timp. Si ma enerveaza tacerea... Si jocul pe degete... Si tinutul in suspans...

Nu o sa am net ceva timp, asa ca o sa comunic mai greu... Articole... Sa vedem...

Sa va distrati si sa aveti parte de tot ce e mai bun!

Cu bine...

Fara

2008-09-25T00:50:00.002+03:00

Stiu ca nu dormi. Te gandesti la vrute si nevrute, mintea iti zboara aiurea prin cele mai neasteptate colturi. Iti dai seama ca esti singur acasa si te apuci sa numeri secundele. Te plictisesti, te saturi sa vezi cum irosesti timpul.

Iti imaginezi punctul acela. L-ai mai vazut odata. Dar unde? Desene complicate cu mii de curbe ce incearca sa gaseasca un punct de intalnire, schite ale unor chipuri schimonosite de trecerea timpului, coli patate de incercarile tale nereusite. Intrebi tusul daca stie ceva. Sau poate creionul tau preferat? Niciunul. Memoria iti joaca feste. Acum s-a gasit sa faca asta? Cand iti doresti mai mult si mai mult sa iti aduci aminte ceva? Alei intregi de foi cu vechi calcule. De astea stii precis. Pentru ca au facut parte din viata ta. Ani intregi de munca si vointa acerba. Nu te dai batut. Stii ca apartine cuiva, unei persoane, unui lucru. Ambitios, mai cauti. Era luni? Sau marti? Ea? Oare?

Parca nu esti atat de departe. Ai vrea sa te ghideze acum cineva. Cald, rece, gheata... Dar esti numai tu. Era soare... Si... Si muzica... Si prieteni...

Te apropii oare?

Deschizi fiecare carte pe care ai citit-o, cercetezi fiecare pagina cu minutiozitate.

Te simti pierdut in lumea pe care ti se parea ca o cunosti cel mai bine. Incerci sa te agati de fiecare majuscula, de litere care par a avea ceva de-a face. Vreun folos? Nu prea. E prea mare lumea asta. Ti-ar trebui ani intregi.

Incepe sa ploua. Dar e senin. Ciudat! Vin norii si ploaia se opreste.

E doar imaginatia ta?

Visezi numai...

Te domina subconstientul. Esti sclavul lui. Ti-a demonstrat asta inca o data.

Mereu te joaca pe degete. De ce? Pentru ca poate.

In sfarsit!

2008-09-22T02:18:00.004+03:00

Finally happy! Am reusit! Nu ma intrebati cum, dar am fost in stare sa stabilesc o conexiune cu cineva de sus ca sa ma ajute. :)) Prietenii stiu de ce! ;)

Ca sa o oftic pe gaby pt ca la ea nu merge :P:P

2008-09-21T19:55:00.001+03:00

Lucruri care ma inspaimanta

2008-09-21T18:34:00.005+03:00

Pai... A venit si randul meu. Am primit leapsa de la Bianca mai deunazi. Trebuie sa nominalizez lucrurile care ma inspaimanta mai mult decat orice altceva. Clasamentul este in felul urmator:

1. Singuratatea - Uimitor sau nu, penibil sau perfect normal, cel mai teama mi-e de singuratate. Mi se pare cea mai grozava pedeapsa pe care as putea-o primi in urma celui mai aprig proces. Fara prieteni, fara rude, fara persoane pe care sa le iubesc, viata e egala cu 0.

2. Prostia - Nu imi doresc eu prea multe lucruri, dar cel mai tare vreau sa ma fereasca Cel de sus de prosti. Nu mi-e frica de moarte, ci de prostie. Boala incurabila, de cele mai multe ori contagioasa.

3. Politistii - Categoria cadrelor in uniforma cea mai urata de toata populatia Romaniei. Accidente, furturi, altercatii, disparitii... Nimic nu este rezolvat in timp util. Ei sunt adeptii zicalei: "Ce nu poti face azi, nu lasa pe maine, lasa pe poimaine, poate se rezolva". Si spun asta in foarte mare cunostinta de cauza.

4. Sunetele scoase de masinile in varsta in urma folosirii si suprasolicitarii frecvente. Daca gropa peste care voi da e prea mare si telescoapele nu fac fata? Aceasta este intrebarea.

5. Batranetea - Si nu orice fel de batranete, ci aia chinuita. Sa sufar de boli carora nu li s-a gasit inca leac: Alzheimer & co.

6. Filmele horror - Cu precizarea ca nu le pot urmari daca sunt singura. Trebuie sa fie cineva langa mine, de preferabil de sex masculin.

7. Moartea celor dragi sau cunoscuti mie. Aici nu am de facut niciun comentariu. Pur si simplu, asta simt.

8. Dezamagirea - O intalnesc deseori (explicatia: ma atasez foarte repede de oameni si cred in ei), numai sa nu ma obisnuiesc cu ea, sa mi se para oarecum normal sa ma dezamageasca lumea.

9. Uitarea - Simplu, scurt si la obiect. Sa nu uit, sa nu uite.

10. Unii medici - Vezi cazurile cunoscute (Doctorul Ciomu). Nu as vrea ca vreodata, in urma unei operatii chirurgicale, sa aflu ca s-a uitat ceva prin mine: fasa medicinala, ustensilele folosite, vreo artera necusuta sau chiar organul in cauza nescos (Da, i s-a intamplat matusii mele, operata fiind in cadrul unui spital militar. Greu de crezut, dar adevarat!)

Leapsa merge mai departe la Adrian, Miruna si Andreea.

Neuro

2008-09-19T18:28:00.004+03:00

Am obosit... Am obosit privind.

Tu ai obosit aducandu-ti aminte, iar eu am incetat sa mai sper.

Obosesti scriind cuvinte.

Cu fiecare zi ce trece se intampla tot mai multe lucruri. Si uiti, si negi, si visezi.

Cu fiecare secunda ce trece viitorul devine trecut.

Ai parte de un prezent perpetuu.

Iti cauti o identitate falsa.

Omul de pe scari a incetat sa te mai priveasca, refuza sa te mai indrume ori sa iti dea indicatii. S-a saturat sa faci aceleasi greseli si sa nu inveti nimic. S-a plictisit de piesa asta de teatru ieftin, de actori de doi bani, de o regie ce lasa de dorit. Vrea sa vada un film bun, "Malena" a fost pe placul lui. Cauta ceva nou, isi cauta un pion pe care sa il dirijeze pe tabla sa de joc. Pentru ca ii place ludicul, pentru ca ii plac jocurile de-a viata.

A observat ca poate sa se joace cu batranetea. Sa fure mintile celor in cauza, sa ii pedepseasca in cel mai crunt mod. De ce? De ce atat de crud? Si de ce sa sufere si cei din jurul lor?

Refuzi sa te gandesti la ce ar fi... Dar este greu.

Sunt zile in care ai vrea sa zambesti si nu poti. Mereu trebuie sa mergi mai departe. Obosesti.

Realizezi ca nu te poti opune cursului vietii. Si totusi incerci.

Ai nevoie de ajutor.

Am obosit azi mai mult ca niciodata.

Finally...

2008-09-18T22:29:00.003+03:00

Am vazut azi mai bine ca niciodata cum stau treburile cu pitzipoancele si cocalarii. Exista si in oraselul in care locuiesc eu, sunt chiar recunoscute national. (Daca aveti nevoie de lamuriri asupra acestui aspect, nu ezitati sa ma contactati.)

Nesimtire pe fata... Pitzi-Pitzi imbracate extravagant, nu cu una, ci cu 190921738 de culori, gabloturi peste gablonturi, imitand bineinteles originalele, buze enorme, realizate ori cu creion de buze in cantitati industriale, ori cu injectii cu botox. Off, cine sa le mai inteleaga? Se aleg, sau mai degraba isi aleg, un iubit smecher, cocalar, ca altfel nu se poate, bani muuuuulti, nu de-alta, dar sa poata sa le finanteze, cu prietene aidoma ei. Masini de zeci de mii de euro, vile roz, daca se poate sa fie amenajate dupa propriul gust, prost gust. Tati cu averi, masini, terenuri, afaceri...

Cate fitze pot exista pe centimetrul cub de creier? Si, mai ales, cati neuroni lipsesc?

Va dau eu raspunsul, muuuulti... Tare multi!

Acum mi-am spus oful... Gata! :)

Simplu

2008-09-17T20:18:00.006+03:00

"[...] Iti mai aduci aminte cum e sa te trezesti dimineata si sa te tina in brate? Sau sa dormi in bratele ei? Sau sa iti dea desteptarea cu un sarut? Erai tu cu ea si ajungea. [...]"

Printesa s-a incaltat in condurii sai si a plecat. Isi gaseste un alt drum, dar nu uita de ce a fost.

Doar o poveste! Simpla... Inceput banal, continut neasteptat si un final, caci fiecare poveste trebuie sa aiba un sfarsit.

Parerea mea, parerea mea

2008-09-15T18:34:00.003+03:00

Precizare: Titlu pentru ca mi-am adus aminte de melodia celor de la Marfar - Las-o, ba, ca merge-asa. ;))

Un weekend super tare. Prieteni si distractie. Club, fun, multa agitatie, normal ca eu si energia am fost prietene la catarama. Si am facut-o lata. In club (si nu numai). Prietenii stiu de ce. Nu e vorba de bautura pentru ca nu am avut voie sa beau, nici de prostii majore, ci de accidente. Ca numai asta stiu sa fac. Mici sau mari, ale mele sunt, de mine create, cu prieteni rezolvate. Nah ca am dat si in rime! Imi merge bine.

Multumesc pentru tot!

PS: Ascultati Kiss FM si sfaturile de acolo, dragi soferi! Nu mai blocati intersectiile! Nu avem noi multe, dar trafic, gropi si soferi naspa, din plin!

Undeva, departe

2008-09-12T12:17:00.003+03:00

Si inca o data iti dai seama de ce iti e dor... Inca o data iti dai seama cat a gresit. Iar realizezi ca putea fi altfel.

Te-ai trezit dis-de-dimineata, stiu. Nu ai avut niciun vis. A trecut ceva timp de atunci. Esti obosit si ai un milion de alte probleme care iti distrag atentia. Lucrurile importante pentru tine sunt cu totul altele decat sentimentele. Asta ai vrea sa crezi. Si stii ca te inseli. Dar iti place sa te crezi puternic, dur, de neinduplecat. Esti om, unul dintre putinii care a mai ramas.

Ai sa evoluezi, copilule! Cum razi acum de trecut, asa vei rade si in viitor. Tot de el, de trecutul tau, dar unul mai apropiat. De ce? Pentru ca poti, pentru ca stii sa faci fata lucrurilor. Iti doresti mai mult decat orice altceva sa reusesti, sa te mandresti cu ceea ce creezi.

Ai renuntat la superficialitate. Dar esti mult prea increzator. Te bazezi pe oameni, iti pui toate sperantele in ei si gresesti. Oricum, nimic rau nu se poate intampla. Esti om si asta e viata. Trebuie sa treci prin toate ca sa capeti experienta si tupeu. Modul in care o faci e esential.

Ramane de vazut...

Cu putin mai mult curaj, cu mai mult chef de viata, putina grija...

Yaaay!

2008-09-11T06:55:00.002+03:00

Buna dimineataaaaaaaaaaa de la resedinta mea de vara! Sunt fericita... Rau de tot...

E aproape 7 si nu imi vine sa cred. O noapte de barfe, taifas, glume mai mult sau mai putin sarate. In orice caz, fenomenal.

Plecam la Craiova peste cateva ore si vom avea ochii impaienjeniti de somn. Oboseala, dor de somn, tratament garantat! Liniste, pasarele cantatoare, insecte, lupte cu niste tantari pa care i-am dat gata, ce sa mai, ati fi vrut sa fiti aici, mai mult decat foarte sigur. Avem multa energie si mult mai multe idei carora vrem sa le dam curs. Pacat insa ca unele sunt mult prea iesite din comun ca sa le punem in practica. Intelegeti voi, doar suntem fete, adolescente si cu imaginatie debordanta.

Miru, you rock! I love you! Hai la inca o portie de cartofi prajiti, piept de pui, salata de-aia de care faci tu, fructe si sandvis in miez de noapte, Pepsi si rasul tau incorigibil. Ne intoarcem peste cateva zile. Gratarel, bericica, gasca... O sa fim toti!

Si inca ceva... Somn usor celor care inca mai viseaza... Spor la treaba celor care muncesc...

O zi placuta in continuare! Noi... Ne retragem la somn pe meleagurile viselor. HA!

Cuvinte grele

2008-09-09T04:11:00.008+03:00

De ce nu pot sa dorm? Mai e putin si rasare soarele, dar nici urma de somn. Ma intorc de pe o parte pe cealalta, muzica nu mai are niciun efect, televizorul cu atat mai putin. Mos Ene ma evita. Vrea o intalnire intr-o cu totul alta noapte, nu acum, cand am nevoie, mare nevoie.
Sunt obosita, epuizata fizic si moral. Dar nu pot sa atipesc macar. Off, as vrea un somnifer, un tranchilizant sau poate o pastila miraculoasa. Intr-un ultim caz, ar merge cateva vorbe bune si o imbratisare. Sa adorm asa. Nici macar plimbarea aia de mai bine de o ora nu a reusit sa ma oboseasca. Era racoare afara, iar eu singura printre picaturi. Acasa se dormea, era liniste. Poate ca ai mei visau deja: mama se gandea ca mai e putin si iar isi intra in rol, iar tata ca trebuie sa schimbe bucsele sau ca nu mai face contact stopul pe frana. Taximetristii erau singurii fara somn, se duceau sau se intorceau de la gara.

Vitrine de magazin iluminate, un ametit ce isi adusese aminte ca trebuie sa cumpere ceva de la Nioka, multa liniste. Era pustiu.
Drumul spre casa a parut mai lung decat de obicei.

PS: Hidin' in a safer place.

Mooch si Booch

2008-09-08T16:19:00.003+03:00

Pentru ca imi place sa te vad razand si mai ales pentru ca am imaginatie, i-am creat pe Mooch si Booch. Sunt noile mele inventii.
Mai stii de la ce am ajuns aici? O sa facem o poveste vreodata? Lunga si interminabila? Fara punct... Fara puncte de suspensie? Numai virgule... Un paragraf urias de care sa nu te mai dezlipesti. O sa devina un bestseller.
Pentru ca au trecut atatia ani, pentru ca vor mai trece inca 100, pentru ca fac prostii, pentru ca inca ma mai comport imatur, pentru ca sunt incurabila, pentru ca te enervez si imi place al dracului de mult, pentru ca am innebunit din cauza unei melodii, pentru ca am sa ma revansez, pentru ca stiu sa intorc moneda pe partea cealalta, pentru ca am pus "Bubbly" pe repeat, pentru ca nu iti place "Maraca", pentru ca era sa ma pui pe invisible din cauza lui "oky", pentru ca plec si ai sa ma urasti, pentru ca nu imi place acidul, pentru ca imi place Granini de mere si coacaze negre, pentru ca beau foarte des nectar de portocale rosii, pentru ca sunt fata de casa si te enervez cu ordinea la fiecare doua zile, pentru ca vreau neuroni drepti cand ti-e lumea mai draga, pentru ca gresesc deseori si pentru ca imi pare rau, pentru ca ascult melodii in franceza, pentru ca articolele mele nu sunt pe placul tuturor, pentru ca unii nu inteleg, pentru ca am invatat atatea, pentru ca inteleg, pentru ca sunt curioasa, pentru ca vreau sa aflu mereu mai multe, pentru ca imi place sinceritatea si comunicarea, pentru ca sunt rea uneori, pentru ca nu sunt nesimtita, pentru ca incerc, pentru ca sunt studenta, pentru ca nu mai termin paragraful, pentru ca nu am sa fiu inteleasa, pentru ca nu uit, pentru ca vreau perfuzia aia cu fericire, pentru ca prin branula vreau sa imi curga iubirea, pentru ca nu stiu sa urasc, pentru ca mi-e dor, pentru ca am sa mai scriu un post, pentru ca il inchei pe acesta acum.

Pseudo bun-simt

2008-09-07T15:16:00.004+03:00

Te plimbi seara pe strada linistit. Decorul: un oras micut, in continua transformare. Pacat ca oamenii raman la aceeasi stare existentiala. Asfaltam strazi, imbunatatim infrastructura, infrumusetam oarecum privelistea, dar cei care locuiesc nu apreciaza absolut deloc. Si de ce spun asta? Pentru ca nu suport mizeria.
Veneam spre casa azi-dimineata, iar in fata scarii erau numai sticle de plastic, cutii de bere, coji de seminte, ambalaje de inghetata, servetele. O mizerie de nedescris... De cand m-am mutat nu am vazut asa ceva! Ies iarasi la ora 9 la cumparaturi si ma intorc peste vreo doua-trei ore. Aceeasi situatie. Urma o zi de duminica, femeia de serviciu vine abia luni si ei..... Nu va ganditi ca invinuiesc niste pusti. Nicidecum! Cauzatorii dezastrului sunt persoane mature, trecute destul de bine de douazeci de ani, cu pretentie la un anumit nivel de educatie si cultura, la un anumit bun-simt. Ma rog, pseudo bun-simt.
Culmea culmilor, cand aranjam cumparaturile in frigider, una din vecinele de pe scara se apucase sa mature. In varsta, cu un hadicap fizic, facea curatenie afara! Am aflat si cine s-a simtit bine seara trecuta. Raspunsul: niste persoane de sex feminin de pe palier. Jalnic! Femei in toata regula va comportati ca niste copii de trei ani. Daca mizeria asta ati facut-o in fata scarii, la voi in apartament ce e? Nici nu vreau sa imi imaginez!

Copilul din mine vrea o explicatie pentru comportamentul irational al celor din jur! Stiu, n-am sa o primesc prea curand. Sau poate niciodata!

3

2008-09-03T12:35:00.007+03:00

Va aduceti aminteee??

Ce zi e azi? Ia... Stie cineva? Da... Acolo in spate... 3 Septembrie. Bun! Si mai mult decat atat? Hai! Stiu ca puteti! Se intrevede un raspuns! Daaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa! Foarte bine! Este ziua lui Alin! 19 anisori... La multi ani, dragul meu! Meriti tot ce e mai bun si mai frumos pe lumea asta!

De la prieteni

2008-09-02T14:35:00.006+03:00

...zi de zi auzeam in jurul meu formule de genul: "mai bine mor; e viata de kkt; ce am facut de merit o soarta asa cruda; life is a bitch..." sau oricare altele pe care gandirea umana le poate inventa la suparare sau nu numai. Si de atunci am inceput sa meditez, am inceput sa pierd noptile visand lumi perfecte, zambete continue si iubiri vesnice, iar in viata de zi cu zi am invatat sa inteleg caracterele sociale si psihologia umana, sa le citesc gandirea doar printr-o fraza spusa de ei la intamplare, si sa ii pun pe ganduri doar cu ajutorul unui mic zambet. Dupa un timp foarte scurt mi-am facut un proces de constiinta si am realizat ca lumea in care traim nu poate fi perfecta, eu nu pot sa fiu nici pe departe perfect, am atat de multe defecte incat matematica nu ma poate ajuta sa le numar, DAR... continui sa traiesc, sa iubesc si sa zambesc pentru toti cei din preajma mea, sa le luminez putin inimile si gandirile, pentru ca nu suport tristete, urasc ura, sunt rau cu rautatea, rabdator cu iubirea si multumit si mandru ca traiesc printre voi... Ca am in jurul meu atat de multe persoane speciale cu care nu m-as satura sa stau niciodata. Iar pe viitor ma voi logodi mai mult ca sigur, dar nu cu o iubita ci cu intreaga lume, iar iubita va fi poarta lumii in care voi trai, iar cheia va fi in sufletul meu.

Randurile astea "Made by Poto" imi plac mult de tot. Multumesc frumos!

Un nou inceput

2008-09-01T12:39:00.000+03:00

1 Septembrie vine cu surprize. Nu numai pentru voi, ci si pentru mine. Am luat o hotarare, spre surprinderea multora. Am schimbat platforma blogului meu. De ce? In afara de sfaturile indreptatite ale bunilor mei prieteni, am simtit ca trebuia sa fac o schimbare majora. Asta a fost provocarea. Si i-am dat curs.
In afara de trecerea la Blogspot si renuntarea la blog-ul meu anterior, s-au mai intamplat cateva lucruri. Importante? Da, oarecum. Aflu din nou ce fel de oameni ma inconjoara. Falsitatea si nesimtirea sunt caracteristicile unora, insa, dragii mei, prieteni imi sunt prea putini. Fata de ei, imi cer scuze daca am gresit cu ceva.

Sufletul meu a ramas la mare. A plecat inaintea mea. Am sa ma intorc si eu. Am promis.

Sanatate sa aveti toti.