duminică, iulie 29

Blue

Cerneala albastra nu mai reuseste sa acopere paginile vietii mele. Am luat pana si-un pix si am incercat sa mazgalesc ceva. A iesit doar un desen abstract, la fel ca toate celelalte. Nu se poate intelege ceva, nici macar nu pot sa deduc, dar viziunea de ansamblu parca o intrezaresc. E vaga, dar am sperante ca o sa reusesc. Da, inca ma lupt cu mintea, gandurile si himerele mele, inca mai cred ca mai exista speranta, ca raza aia de soare va lumina cat mai puternic aleea pe care ma poarta pasii astia marunti, chiar sper ca odata si-odata o sa reusesc sa gasesc luminita aia de la capatul tunelului si mi-ar parea bine sa fiu singura care a reusit sa faca asta. Stiu ca sunt unica, ma rog, asta mi-e parerea, stiu ca piticii mei nu sunt pe placul tuturor, dar mai stiu si ca tot ce-i bun e pus de-o parte. Trebuie doar sa trec prin etapele astea imposibil de evitat. Da, am momente in care ma comport ciudat, in care imi scot la suprafata veninul, dar sunt doar cateva. Si mai stiu ca ma straduiesc sa fac totul cat se poate de bine, vreau sa vad oamenii care ma inconjoara ca se bucura si se mandresc cu mine, vreau sa ii fac fericiti, dar pentru asta trebuie sa fiu mai intai eu fericita.

Imi caut eul interior in perioada asta. Cred ca e vorba de criza de la 20 si-un pic de ani (o am doar eu, nu-i nicio problema, nu e contagioasa).

O seara cat mai racoroasa sa aveti!

vineri, iulie 27

I'm unfixable

Da, in sfarsit am ajuns la o concluzie! :)