A trecut iar Craciunul

Ma simt bine, tare bine as putea spune.

Sunt din nou acasa, in apartamentul pe care il iubesc, in patul meu.

Si sunt foarte fericita. Nu stiu daca e intamplatoare sau pur si simplu ocazionala fericirea asta. Cert e ca mi-e atat de bine incat as putea locui pe un norisor, sus acolo. Si as vrea sa persiste starea pe care o am acum mai mult timp. Stiu ca se poate, dar nu-s numai eu in calcule.

Sunt fascinata de zambete si de imbratisari, de vorbe si gesturi mai mult decat oricand altcandva. Euforia asta imi e benefica, pe bune.

A trecut Craciunul si a fost frumos. Prietenii, familia, toti oamenii din jurul meu au facut sa fie perioada asta atat de speciala. Si le sunt recunoscatoare. Va multumesc frumos!

Stii totul

Mereu ai avut curaj sa mergi mai departe. Si asta o sa se intample mereu. Pentru ca esti tu, pentru ca de la tine am invatat sa fac asta sau poate mi se pare. Poate asa sunt eu, mai puternica, sau curajoasa. Nu stiu, nu imi dau seama. Dar cert e ca nu uit nimic pentru ca nu am cum. Pur si simplu am parte de niste amintiri, frumoase sau mai putin frumoase, nu conteaza, totul face parte din viata, e viata ta, e viata noastra si de-asta se numeste asa.
Stii ce trebuie facut, stiu si eu.
Stim deci.

Inca-i timp

As vrea...

As vrea sa imi ramana parfumul tau pe piele.

Si sa ii simt aroma de fiecare data cand mi se face dor de tine.

Pentru ca mai apoi sa ma enervez ca a disparut si sa te vreau din nou langa mine.

Si cred ca sunt nervoasa acum.

Si sunt sigura ca as vrea sa fii aici.

Dar tu precis dormi.

Dormi linistit.

Si visezi.

Da, visezi frumos, asa cum numai tu stii sa o faci.

Ai sa te trezesti peste cateva ore, e clar.

Dar parfumul tau nu va fi pe pielea mea, ci pe a ta.

Iar tu... Tu te vei gandi la mii de lucruri.

Pe cand eu...

Eu inca voi mai visa.

Doar asta stiu sa fac cel mai bine, nu?

Sa visez cu ochii deschisi si sa ma izbesc de realitate apoi.

Somn usor sa ai.

Ela Ela Ela e e e

Da, da, da... E varianta prescurtata a hitului Rihannei. Ca doar asta ma intereseaza, de vreme ce contine numele scumpei mele colege care mi-a inveselit ziua.

Stiti probabil, unii din voi, ca de sarbatori unele gasti/clase/grupe isi fac daruri de Craciun. Tragi la sorti si faci un cadou persoanei extrase. La randul tau, ai sa primesti ceva daca ai fost cuminte, daca nu... Imi pare rau, vorbeste cu Mosu` si data viitoare poate ai noroc, cuMinte sa fii..

Bineinteles ca si 1013 se numara printre cei care au facut chestia asta. Am luat un cadou pentru Pufooooviiiii si am primit un dar de la ELA, ca doar despre ea este vorba in articolul asta. M-am bucurat mai rau ca un copil mic. Care-i motivul fericirii mele debordante? O chestie traznita pentru fotografii si, bucuria mea, o pereche de cercei absolut geniali! Sunt indragostita pana peste cap de ce am primit! Nu puteti sa va imaginati o pustoaica de 20 de ani sarind in sus de fericire, tipand, multumind, alergand, imbratisand si pupand pe toata lumea.

Acum am o amintire de la facultate, am in sfarsit o particica din 1013 cu mine!

Multumesc frumos, ELA! M-ai facut extrem de fericita! Te imbratisez cu mare drag!

.

.

["Bucuria vine din lucruri marunte!"]

Mii de draci!

Bineinteles ca ma agit degeaba, bineinteles ca sunt plina de energie si nu pot sa fac nimic constructiv. Am un test maine... Si ce daca? Nu-s in stare sa ma concentrez. Parca sunt un omulet de zapada prins intr-un glob de sticla si zdruncinat la fiecare doua secunde de catre un copil care nu are stare.

Offf... De-as putea face ceva bun, bine si sa-i stea! Dar nu, nu se poate, ca am o tona de idei si mii de alte ganduri care zboara te miri pe unde, numai unde vreau eu sa stea nu se poate.

Mii de draci!

Dorinte - Amintiri (15.10.2007)

Nu am nevoie de prea multe cuvinte... Poate doar sa imi reaminteasca anumite lucruri sau sa imi intareasca unele convingeri. Am nevoie de gesturi, de priviri, de imbratisari calde, de sinceritate in primul rand! Sunt satula de minciuna, de lucruri ascunse. Prefer adevarul crud unei inselatorii, prefer sa sufar decat sa mor interior incet si sigur.
Un zambet vreau. Vreau sa rad si sa ma bucur de viata aceasta ce se scurge vizibil. De ce? Pentru ca sunt prea putine clipe de fericire deplina, pentru ca tot ce e frumos poate sa dispara intr-o fractiune de secunda. Peste ani si ani voi ramane cu amintirile si de ce acestea sa nu fie frumoase? De ce sa regret? De ce sa imi para rau pentru ce nu am facut? Incep sa ma maturizez. Sau cel putin asa cred. Incep sa vad ca nu e totul chiar atat de roz pe cat am crezut. Griul predomina. Accente de rosu, albastru, galben incearca sa inveseleasca atmosfera. Si de ficare data reusesc.
Un sarut albastru are intotdeauna efect, o imbratisare rosie ma aprinde, un zambet galben imi da speranta. Numai asa pot continua, numai asa ma pot gandi ca nu este chiar atat de greu sa merg mai departe.
Daca cerul imi va veghea fiecare pas, voi indrazni...

without any meaning

da. e clar. pot sa vorbesc prostii si sa le mai si cred.

grav e ca imi dau seama de ele si nu pot sa renunt.

vorba Anei, ca mare dreptate are, nasol moment mi-am ales.

de fapt, tot ce fac, se intampla numai cand nu trebuie.

si stiu asta.

printre formule, demonstratii si propozitii incerc sa gasesc ceva de care pot sa ma prind, iar apoi sa raman acolo.

nu mai inteleg. nu ma mai inteleg. ar trebui sa imi scrie cineva sau sa imi deseneze ce se intampla in jurul meu, ce e mai important, ce trebuie sa fac, dar mai ales ce NU trebuie sa fac.

am pierdut cateva batalii, dar mai e un razboi de dus la bun sfarsit. pe-asta trebuie sa il castig neaparat.

rabdare am, ca asta stiu sa fac dintotdeauna, sa fiu rabdatoare. cu toti si toate.

trece un val, cam mare ce-i drept, dar eu sunt taifunul.

asta e cheia.

pentru moment.

spor.