duminică, ianuarie 25

Duminica asta

GATA! Schimb subiectul. Voiam sa postez ceva, altceva decat ceea ce urmeaza pentru ca sunt intr-o anumita stare. Si nu merita!
Asa ca... Sa radem putin! Tot Mihai Bendeac este de vina pentru cele cu urmeaza.
E o discutie intre sot si sotie pe tema "Ce mananca vulpea". Si sa vedeti ce iese!
.
.
<<
Copilul: -Vulpea ce mananca?
Mama: -Pai animale mici, pasari, PESTE…
Si a inceput nebunia!
Tata: -Cum sa manance peste, femeia lu’ Dumnezeu?!
Mama: -Pai de ce sa nu manance?! In Ursu’ pacalit de vulpe nu mananca?!
Tata: -Nu-l mananca! Doar isi bate joc de urs!
Mama: -Dar mananca si pestele!
Tata: -NU-L MANANCA! Si plus de asta e o poveste! Dupa logica ta rezulta ca toti caii mananca jaratec…
Mama: -Vulpea mananca peste!
Tata: -Daca esti asa desteapta, cum il prinde?!
Mama: -Pai nu-l prinde! Mananca doar daca gaseste!
Tata: -Unde? La Carrefour?!?!
Mama: -NU!!! Uite draga… Daca ii dau la gradina zoologica ingrijitorii, mananca!
Tata: -Esti nebuna! Pai mananca si napolitana Joe daca-i dai!!! Scrie taticule acolo in caiet: Vulpea mananca cascaval Delaco, crema Finetti…! Si daca te intreaba invatatoarea de ce, spune-i ca asa vrea ma-ta!
Mama: -Eteeee….exagerezi!
Tata: -Mai.., copilul asta trebuie sa treaca ce mananca animalul in mediul lui natural!
Mama: -Pai vulpea mananca peste si in mediul natural!
Tata: -Divortez!
>>
.
.
Bendeac, esti genial! Ai un frate si niste parinti a-ntaia! Nici nu ma mir cu cine semeni! Spor la scris! :D

miercuri, ianuarie 21

Impresii de azi

Simplu, clar si concis.
Am fost pana pe Lipscani, niste treburi de rezolvat, apoi la "MEC" la Unirii, iar in final acasa. Am luat 21 de la Sf. Gheorghe si am ramas putin uimita.
In dreapta mea, pe scaunul de vis-a-vis era o doamna, destul de impunatoare si masiva. Ochelari maini groase, un pix rosu si coli albe. Pareau a fi subiecte de bac la matematica. Uitandu-ma putin mai atent am observat formule si unitati de masura din fizica (intensitatea curentului electric, V). Deci era profesoara de fizica. Nu mai vazusem de ceva timp o persoana care sa corecteze lucrari cu pixul rosu, deci mi-e dor de mama si de pixurile ei, mi-e dor sa vad cum ii chinuie pe copiii aia dandu-le note mici pentru ca nu au invatat, mi-e dor de vraful ala de teste care trebuia corectat de azi pe maine. Si... Ii compatimesc pe cei care dau acum bacul. Daca au nevoie de sustinere, aici sunt. Stiu ce inseamna stresul si agitatia dinainte de perioada aia, stiu ca toata lumea iti sta in cap si vrea sa faci aia, aia si aia, ca viitorul tau depinde de rezultatele pe care le vei avea si da, au dreptate. O parte din viitorul acela este ascuns in spatele a 6 probe si o admitere dificila. Imi aduc aminte de anul trecut si de ce s-a intamplat cu mare drag, bineinteles, cu mici exceptii.
Privirea mi se indrepta in coltul opus.
In fata mea, o batranica ce-si varsa lacrimile si suferea. Nu stiu de ce, nu stiu daca era din cauza cuiva sau era doar trista. As fi vrut sa ii aflu povestea. Cred ca avea aproape de 80 de ani, cu basmaua pe cap, la fel ca batranele de la tara, era imbracata simplu si totusi... Ridurile ei ascundeau o poveste destul de amara. Chinuita si ingandurata a ramas in acel 21, probabil indreptandu-se spre o destinatie care sa ii aduca putina liniste. Sa-si fi pierdut sotul in razboi? Sa fi suferit de o boala grava de inima? Sa ii fie nepotii sau copiii bolnavi? Sau poate si-a pierdut casa si va ajunge la fel ca batranelul acela de la urgente, pe strazi, si va ajunge sa cerseasca.
Sunt atatea intrebari pe care ti le poti pune daca vezi un om fie si pentru 3 minute. Cel putin mie asa mi se intampla.
Am inceput sa imi aduc aminte si sa conturez povesti.

marți, ianuarie 20

Georgeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee

Asta este un articol pur si simplu pentru publicitate. Dar nu publicitate pentru orisicine, ci pentru George Hora, v-am mai spus despre el. Dupa ce a castigat Battle of Songs, cum prea bine i-am spus ca o sa se intample, acum are alte ganduri si planuri. Ii place tare mult sa stea in studio, in ultima perioada colaboreaza cu Puya, dar nu a omis faptul ca ar mai putea participa inca o competitie, despre Eurovision este vorba. Super compozitorul a inscris 5 piese pentru preselectie: Loredana Schelaru - Without ya, trei piese interpretate de Alin Nica - Fernando, 24 7 si Don't leave, iar cea de-a cincea este interpretata de el, melodia pe care eu o ador si careia i-am dedicat un articol special - Sa ma iubesti.

Si, vesti bune, in a doua semifinala a intrat melodia lui Alin Nica - Don't leave. Desi, am o vaga banuiala potrivit careia si prin prima semifinala exista o melodie care are putintel amprenta lui.


=))) In urma documentarii aprofundate am gasit asta:


<< Compozitorii si cantaretii inscrisi la Selectia Nationala Eurovision lucreaza la versiunile finale ale melodiilor cu care participa anul acesta in cadrul concursului, pentru a se prezenta la un nivel cat mai inalt. Escvision.eu va prezinta in exclusivitate versiunile de concurs ale melodiilor "Don`t leave", cantata de Alin Nica si "Perdoname", cantata de Juan Xavier. Compozitorul lor, George Hora, ne-a explicat ce fel de modificari au suferit piesele: “Nu sunt modificari majore, sunt alte sound-uri si chitari reale pentru ca ceea ce am trimis noi la preselectie, a fost un simplu demo. La piesa "Perdoname", compusa in colaborare cu solistul ei, Juan Xavier, am modificat putin finalul”. >>
.
.
Sunt un mic geniu! :))
In orice caz, bafta multa, baieti!

duminică, ianuarie 18

En avant

Ok, o facui si pe asta. Varsai vin pe tastatura si bineinteles ca laptopul miroase a bautura acum. Sunt un mic geniu...
Pe de alta parte, maine am primul examen pe bune din viata mea, adica primul examen din prima sesiune. E cam ciudat, mi-e frica, recunosc, dar asta e. Mai am putin de studiat, dar trebuie sa le pun la punct.
Anyway, sunt putin cam agitata, dar o sa treaca si asta, nu? Ca de obicei, sentimentele imi dau batai de cap. Si tot ca mai intotdeauna, nu intereseaza pe nimeni asta, nu? Ma gandeam eu. Am dreptate de fiecare data. Sa imi schimbe cineva parerea, e cam greu. E nevoie de mult prea multe chestii ca sa se ajunga la performanta asta. Desi cineva ar putea. Dar... Mai conteaza?
Never mind. Totu-i bine si asa o sa ramana pentru ca nu vreau sa se intample altceva. Depinde numai de mine ceea ce va urma. Starea mea de spirit nu are de ce sa se schimbe. Sunt linistita, impacata cu toti si toate, ma rog, aproape toate.
Si totusi, vreau sa treaca perioada asta cat mai repede, sa ajung acasa si sa dorm pana ce organismul meu va atinge limita maxima de odihna. Sa ma bucur de patul meu urias si de faptul ca nu ma deranjeaza nimeni, sa dau putin de-o parte chestiile negative si sa fac putina ordine prin ganduri.
Need some help... And a little bit of affection. Am I asking too much? :)

sâmbătă, ianuarie 17

Leapsa - Part Two


Tot de la Adrian, ca altfel nu se putea. ;))

Cica se numeste 4x4. Adica trebuie postez a 4a fotografie din folderul cu numarul 4. Foarte dragut! Si spre surprinderea mea e tocmai folderul cu fotografiile care ma fac sa zambesc de fiecare data!

Mare 2008 - Saturn - Prima data cand am ajuns la mare dupa destul de multicel timp

vineri, ianuarie 16

Leapsa - Part One

Primesc cu drag de la Adrian leapsa de zilele trecute potrivit careia ar trebui sa spun 11 lucruri despre mine. Imi place ideea de "11", ca nu mai e 10, ci "11", unul din numerele mele preferate.


Asadar:

1. Am aproape 20 de ani si in ultima perioada am crescut cat altii in 10.

2. Sunt energica si plina de viata, dar cand ma supar, se intampla din fericire foarte rar, nu ma mai scoate nimeni din starea respectiva. Ooops... Ba da, exista si niste exceptii!

3. Imi ador prietenii, tin la ei mult, mult de tot si nu i-as da pentru nimic in lume.

4. Imi place Bucurestiul, agitatia si diversitatea asta din fiecare zi.

5. Copilul din mine isi face simtita prezenta de fiecare data. Imi place sa cred ca intotdeauna va ramane o doza de inocenta, candoare si pofta de joaca. A, si apropo de copilarie... Ciocolata e preferata mea. ;))

6. Ador marea, este locul meu preferat. Ma linisteste, ma calmeaza, ma face sa vad totul dintr-un alt punct de vedere, mult mai calculat.

7. Sunt sociabila si imi place sa descopar lucruri noi. Asa ca, daca s-ar putea sa calatoresc tot timpul si sa vad locuri interesante, ar fi perfect.

8. Mi-e intotdeauna dor de „acasa”, sa simt ca tuturor le-am lipsit, ca sunt mereu binevenita. Si, inca ceva, ca atunci cand conduc si tata este in dreapta, nu mai comenteaza, nu de-alta, dar nu mai are de ce. ;))

9. Sunt incredibila cand ma impiedic, toata lumea este in delir. N-am nevoie de polei sau drum periculos. NU! Drumul perfect uscat si in linie dreapta s-ar putea sa aiba niste mici deficiente pe care numai eu sa le gasesc. Daca mai sunt si scari, atunci e senzatie! Toate astea mi se intampla numai cand sunt inconjurata de oameni, singura parca ma mai descurc. :D

10. Sunt indragostita de iubire si iubesc in felul meu.

11. Sunt fericita si asa vreau sa raman mereu!

marți, ianuarie 13

Marti 13

Mai, oameni buni, nu era de ajuns ca ziua de marti e oricum naspa??? Trebuia sa i se mai alature si mult prea norocosul 13?!
Dragii mei, iubitul meu frate e nascut intr-o zi de marti 13 si are noroc cu carul. Eu nu sunt frate'miu.. La mine noroc ar fi sa nu am ghinion ca numai belele se tin de capul meu.
Sa vedeti...
Azi am avut un test, suuuuuper test, m-am dus oleaca varzuca, sper sa fie bine. Ca si cand nu era de ajuns stresul cauzat de profu' de la seminar, ne-am dus si noi, grupa 1013, constiinciosi ca intotdeauna, la ore suplimentare de matematica. Am crezut ca stam in limita bunului simt, ca sesizeaza si profa cata seriozitate e pe capul nostru, mai ales la sfarsit de semestru. N-am rezolvat absolut nimic, n-am primit nici notele de la lucrare, nici temele noastre nu le-a vazut nimeni, asadar ne-am luat teapa.
Plus ca, la cat de ametita sunt, am uitat sa ii aduc Anei caietele. Scuzeeeeee...
Aduceti-mi aminte sa ma feresc de zilele de marti 13, de oamenii care nu au scopuri precise.
A, da... Si inca ceva. Sa ma feresc de mine. I'm a menace!
.
.
Later edit: Rugati-i pe cei de la RATB sa nu mai iasa la dat amenzi in zilele de care am vorbit, nu de-alta, dar ramane Nica sarac. ;) Hai... Mai e altcineva ghinionist azi??

luni, ianuarie 12

Helppp...

Dragii mei, vreau si eu o explicatie!
Va rooog! Ca eu nu pot sa gasesc nici macar o bucatica...
De ce nu am somn noaptea? De ce ma uit din ora in ora la ceas in speranta ca o sa se faca in sfarsit timpul sa ma trezesc? Si atunci cand trebuie sa imi fac curaj sa ma dau jos din pat mi se face dor de leneveala si pot sa dorm in sfarsit? Si asta mi se intampla de fiecare data cand dimineata am lucruri de rezolvat.
Sunt un fenomen. Si treaba e ca nu ma mai recunosc. Inainte dormeam 24/7, iar noaptea era momentul preferat pentru dormit. Dar acum?! Acum as dormi ziua si noaptea as face treaba din timpul zilei...
Off... Greu e sa fii mare, sa cresti si sa vezi cum a trecut timpul pe langa tine, ce frumos era odata si cat de dificil e acum.
Destul cu atatea jale, vine sesiunea!
V-am lasat pentru moment! Ma duc sa rezolv niste probleme!
O zi cat mai placuta!
.
.
Later edit: O solutie ati putea sa imi oferiti? Chiar am neaparata nevoie. Mersi frumos!

sâmbătă, ianuarie 10

De-acord cu Bendeac?

Bendeac zice pe blogul lui asa:


TOP 10 LUCRURI PE CARE O FEMEIE LE POATE SPUNE IUBITULUI CA SA FIE SIGURA CA O PARASESTE
1.”Ce frumos ar fi sexul cu tine daca n-as sta cu grija sa simulez la timp orgasmul…”
2.”Pacat ca nu sunt lesbiana.Poate atunci as fi placut-o pe maica-ta…”
3.”Ce fericita am fost cand te-am vazut prima oara dezbracat! Dupa atatea scule mari, tu esti o vacanta binemeritata…”
4.”Iubituleeee! Ti-am facut telina cu maioneza! Pricepi aluzia?”
5.”AIA e periuta ta?!?!?! De 2 luni spal WC-ul cu ea!!!”
6.”Vreau o nunta simpla. Ceva intim. Maxim 300 de invitati…”
7.”Nu trebuie sa te simti prost ca eu castig mai mult ca tine iubitule. Uite,ia 50 de mii fugi si incalzeste-mi si mie masina…”
8.”Iubire, m-ai inselat vreodata?! Te rog eu spune da ca sa fim chit!”
9.”Ahhh! Daaaa! Ohhhh! Daaaa! Asa! Da! Da-mi-o tare!!! Ohhhh! Geluuuuu! Pardon… Sorin….”
10.”Te-am inselat cu…” (si ii spuneti un nume de vedeta. Atentie! Ca sa fiti sigura ca va crede nu alegeti urmatoarele nume: Traistariu, Botezatu, Solcanu.)



Are dreptate, baieti???? :))))

joi, ianuarie 8

Un fel de pledoarie pentru azi si viitor

Dezamagitor, trist, neasteptat, suparator, enervant, uimitor, determinant pentru ceea ce va urma.
Cateva cuvinte pentru a descrie ziua de azi.
Nu am chef de comentarii inutile si fara rost. Rezumatul e de ajuns. Mai multe batai de cap nici ca vreau sa am, desi, din cate se pare, as cam avea parte de ele. Se schimba situatia. Clar.
.
Trecand la alt subiect mult mai dragut, in Bucuresti ninge, parca cerne buna faina. Treaba e ca la buna acasa nu aveam parte de blocaje in trafic sau ciocniri. Sunt curioasa anul asta cat va rezista mult iubita noastra capitala pana sa se declanseze scenariul de cosmar. Anul trecut a nins si nametii de zapada au salasluit pana in martie pe trotuare. Anul asta poate scapam de povesti si o sa fie o iarna pasnica. Nu de-alta, dar nimeni din cei care ar trebui sa se ocupe de bunul mers al lucrurilor nu face asta. Comoditatea, lenea, plictisul, dezinteresul sunt motivele cele mai probabile pentru lipsa de preocupare.
Daca primarul sau subalternii lui nu tin cu locuitorii Bucurestiului, poate o face Doamne-Doamne.
.
Un fel de pledoarie pentru ziua de azi si pentru viitor.

duminică, ianuarie 4

Inceput de 2009

Gata! S-a dus si decembrie, s-a dus si vacanta de iarna, au trecut toate clipele pe care le-am petrecut alaturi de cei dragi. Familie si prieteni de suflet.
Dupa un Craciun linistit, cadouri si fericire deplina, au urmat cumparaturile pentru noaptea de Revelion facute in Metro la 1 a.m. cu gasca, distractie garantata. Ziua a 31a a lunii decembrie a fost foarte speciala. Am avut parte de agitatie, discutii, prieteni, dragoste, bucurie. Sunt fericita acum. Si stiu si de ce. Multe lucruri s-au clarificat, 2009 a venit exact asa cum trebuia, sper sa fie totul bine de acum incolo... Imi iubesc prietenii, iubesc oamenii care imi sunt aproape, iubesc chestia asta care se numeste viata, ce sa mai, iubesc totul...
Acum am revenit in Bucuresti. Viata o sa isi reia cursul normal, de la capat si inca o data, cu voce tare, bucurie incorigibila si multa speranta ca tot ce va urma va fi bine. Trebuie sa scap insa de cosmarurile care imi dau batai de cap de cateva nopti incoace. Chiar am nevoie de putin ajutor si niste sfaturi. Se ofera cineva?
Si totusi...
Bine ai venit 2009, te-am asteptat cu bratele deschise, acum insa vreau sa te ridici la nivelul asteptarilor mele.
Sper, cred, vreau!