miercuri, decembrie 3

without any meaning

da. e clar. pot sa vorbesc prostii si sa le mai si cred.
grav e ca imi dau seama de ele si nu pot sa renunt.
vorba Anei, ca mare dreptate are, nasol moment mi-am ales.
de fapt, tot ce fac, se intampla numai cand nu trebuie.
si stiu asta.
printre formule, demonstratii si propozitii incerc sa gasesc ceva de care pot sa ma prind, iar apoi sa raman acolo.
nu mai inteleg. nu ma mai inteleg. ar trebui sa imi scrie cineva sau sa imi deseneze ce se intampla in jurul meu, ce e mai important, ce trebuie sa fac, dar mai ales ce NU trebuie sa fac.
am pierdut cateva batalii, dar mai e un razboi de dus la bun sfarsit. pe-asta trebuie sa il castig neaparat.
rabdare am, ca asta stiu sa fac dintotdeauna, sa fiu rabdatoare. cu toti si toate.
trece un val, cam mare ce-i drept, dar eu sunt taifunul.
asta e cheia.
pentru moment.
spor.

Un comentariu:

Andreea spunea...

Nu stiu cum ne apuca pe amandoua odata starile astea.Sau cel putin acum.Si partea cu agatatul de ceva si ramasul acolo e cam grea,mai ales daca e vorba de o persoana care ori nu e langa tine, ori e greu de gasit...of,te inteleg perfect