En avant

Ok, o facui si pe asta. Varsai vin pe tastatura si bineinteles ca laptopul miroase a bautura acum. Sunt un mic geniu...

Pe de alta parte, maine am primul examen pe bune din viata mea, adica primul examen din prima sesiune. E cam ciudat, mi-e frica, recunosc, dar asta e. Mai am putin de studiat, dar trebuie sa le pun la punct.

Anyway, sunt putin cam agitata, dar o sa treaca si asta, nu? Ca de obicei, sentimentele imi dau batai de cap. Si tot ca mai intotdeauna, nu intereseaza pe nimeni asta, nu? Ma gandeam eu. Am dreptate de fiecare data. Sa imi schimbe cineva parerea, e cam greu. E nevoie de mult prea multe chestii ca sa se ajunga la performanta asta. Desi cineva ar putea. Dar... Mai conteaza?

Never mind. Totu-i bine si asa o sa ramana pentru ca nu vreau sa se intample altceva. Depinde numai de mine ceea ce va urma. Starea mea de spirit nu are de ce sa se schimbe. Sunt linistita, impacata cu toti si toate, ma rog, aproape toate.

Si totusi, vreau sa treaca perioada asta cat mai repede, sa ajung acasa si sa dorm pana ce organismul meu va atinge limita maxima de odihna. Sa ma bucur de patul meu urias si de faptul ca nu ma deranjeaza nimeni, sa dau putin de-o parte chestiile negative si sa fac putina ordine prin ganduri.

Need some help... And a little bit of affection. Am I asking too much? :)